Dragoș Iliescu, autorul Raportului Național de Literație: Cu datele acestea nu ai ce politică publică să faci / Eșantionul a fost unul de conveniență, „nu zicem nicăieri că este reprezentativ”

Raportul prezentat în cadrul unui eveniment al organizației Alfabetar, care reunește mai multe asociații și companii private, raport numit „Raportul Național de Literație” este făcut pe un eșantion care nu este reprezentativ la nivel național, pe toate categoriile de populație școlară, fiind unul de conveniență, potrivit autorului acestui document, profesorul universitar Dragoș Iliescu. Acesta a declarat pentru Edupedu.ro, că raportul are o serie de limitări, dar că acestea nu au fost trecute în document pentru că „în rapoartele de genul acesta nu prea se trec limite”.

Întrebat dacă autoritățile publice din domeniul Educației pot construi politici publice pentru combaterea analfabetismului funcțional pe baza acestui Raport Național de Literație, Iliestcu a spus că „Nu ai cum. Cu datele acestea nu ai ce politică să faci. Nu ai atât de multe date aici încât să construiești politici publice pe ele. Nu ai suficiente”.

Dragoș Iliescu este șeful școlii doctorale de științele educației și psihologie de la Universitatea București, potrivit ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, dar nu aceasta este calitatea în care a făcut raportul, ci cea de chief scientist la Brio, compania în care este managing partner și care a participat în cadrul proiectului Alfabetar punând la dispoziție platforma pentru ca elevii să fie testați.

Cum a luat naștere raportul: „s-au adunat date și la un moment dat cei de la Alfabetar au venit către noi și au spus “măi, dar la câte date avem, nu facem și noi un state of de nation pe literație, că sunt alte țări în care se face treaba asta”?”, a spus Iliescu.

În privința eșantionului, deși au fost completate teste de către „aproape 50.000” de elevi, în raport se menționează că „raportul de față se bazează pe o bază de date totală compusă din 31.590 aplicări valide ale testului de către elevii claselor I-VIII, iar rezultatele acestuia sunt prezentate pe trei straturi: (1) în funcție de vârstă, (2) în funcție de sex și (3) în funcție de 8 regiuni de dezvoltare”.

Dragoș Iliescu a explicat faptul că au fost eliminate, printr-o procedură aleatorie, făcută cu un soft profesional, testele valide care nu asigurau reprezentativitatea, așa asigurându-se o „alură de reprezentantivitate”, explicându-se astfel diferența de peste 28.000 de teste.

Citește articolul integral pe Edupedu.ro