Dragoș Pîslaru, despre respingerea propunerii RePowerEU: Cer public Guvernului să își ceară scuze pentru faptul că insistă că a fost vorba “decât” de o cerere de clarificări / Propunerea Guvernului de alocare a fost considerată în cea mai mare parte (90%) inacceptabilă de către Comisia Europeană

Europarlamentarul Dragoș Pâslau, care este și copreședinte REPER, cere Guvernului să își ceară scuze pentru faptul că insistă că a fost vorba ”decât” de o cerere de clarificări în ce privește planul REPowerEU și susține că planul propus de Guvernul României, care trebuia să aducă investiții de 1,4 miliarde de euro, a fost considerată în cea mai mare parte (90%) inacceptabilă de către Comisia Europeană. Ministrul Proiectelor Europene Marcel Boloș a declarat pentru Economedia.ro că planul nu a fost respins, ci Comisia Europeană a cerut informații suplimentare despre proiectele de investiții. Potrivit ministrului, este o consultare informală. Nu este vorba nici despre un nou termen de aprobare, spune el. Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a susținut și el, într-o postare pe Facebook, că planul REPowerEU al României nu avea cum să fie respins de Comisia Europeană deoarece nu a fost încă depus.

Redăm mai jos integral postarea lui Dragoș Pâslaru:

”Ieri scriam că Guvernul a primit un mesaj din partea Comisiei Europene prin care propunerea transmisă de ministrul Boloș pe RePowerEU a fost desființată. Pentru că Guvernul a negat aseară această situație în stilul caracteristic PSD-PNL, revin cu clarificări.

Planul transmis de Guvern, într-un mod complet netransparent, a inclus 3 reforme și 19 investiții.

Comisia Europeană a răspuns prin încadrarea acestora pe trei categorii – verde (acceptate), galbene (în discuție) și roșii (respinse).

În categoria verde, Comisia Europeană a acceptat doar 1 reformă (formare profesională pentru competențe în domeniul energiei verzi) și doar 2 investiții (eficiență energetică și renovarea clădirilor rezidențiale – case NZEB).

Ca să fie clar pentru toată lumea, pentru această reformă am cerut chiar dublarea bugetului, iar cele 2 investiții sunt exact cele din pachetul pe care împreună cu Partidul REPER le-am transmis oficial Guvernului și Coaliției ca propuneri serioase pentru RePowerEU, în linie cu ce am negociat la nivelul întregii Uniuni Europene și cu susținerea societății civile (link în primul comentariu).

Prin încadrare în categoria roșie, Comisia Europeană respinge reforma legată de eoliene offshore (în zone naturale protejate) și nu mai puțin de 9 investiții propuse de Guvern – adică aproape jumătate din tot ce se propusese.

Printre proiectele respinse, așa cum am scris și ieri, bazaconiile cu pavazarea de lacuri prin fiefurile PSD-PNL din Oltenia sau a canalelor de irigații de prin Brăila și proiecte cu dedicație pentru companii de stat, o parte deja forțate prin OUG-uri care să permită construcții fără impact de mediu, puternic contestate de societatea civilă.

În categoria galbenă, Comisia își exprimă rezerve cu privire la restul de 2 reforme și 8 investiții, cerând clarficări suplimentare. Aici merită precizat că este vorba inclusiv de sprijinul pentru IMM-uri, pe care l-am cerut și eu alături de Partidul REPER, problema fiind că Guvernul se încăpățânează să rămână în scheme clasice de sprijin pe bază de apeluri (am văzut cât de birocratice și ineficiente sunt aceste apeluri), în loc să folosească banii pentru instrumente financiare care să fie implementate direct prin sistemul financiar-bancar.

Și ar mai fi ceva de susținut, unde suntem gata să dăm o mână de ajutor – linia de 400KV de conectare cu Rep. Moldova, unde Guvernul ar trebui să insiste, fiind o investiție importantă și strategică, care ar ajuta mult frații de peste Prut.

Sper că acum lucrurile sunt clare și cer public Guvernului să își ceară scuze pentru faptul că insistă că a fost vorba “decât” de o cerere de clarificări.

Atenție, nu este vorba de faptul că am pierdut deja cei 1,4 mld de euro deja, nici nu am spus asta, ci de faptul că propunerea Guvernului de alocare a fost considerată în cea mai mare parte (90%) inacceptabilă de către Comisia Europeană.

Ce este de făcut? Am scris și ieri și tot spun – banii trebuie alocați pentru programe de eficiență energetică, care să permită românilor să investească în casele lor și antreprenorilor să își eficientizeze energetic sediile și spațiile de producție. Este momentul pentru Marea Renovare, un program care să reducă facturile de energie pe termen lung. Partidul REPER este gata să ajute cu soluții și este deschis pentru consultări.

Guvernul a fost trimis să refacă planul și ar fi bine ca de data asta să asculte de profesioniști și de societate. Altfel, lucrând pe ascuns și prost, împotriva intereselor românilor și pentru clientela de partid, coaliția PSD-PNL ne va băga cu totul în faliment.”

Potrivit surselor G4Media.ro, măsurile propuse de Guvern și acceptate de Comisia Europeană în cadrul planului REPowerEU sunt următoarele:

• Formarea resurselor umane în vederea dobândirii de competențe în domeniul energiei verzi.
• Eficiență energetică și autoconsum de producție de energie verde – APL-uri
• Utilizarea clădirilor rezidențiale pentru accelerarea implementării energiei regenerabile – Acordarea de vouchere pentru stimularea instalării de panouri fotovoltaice, (pompe de căldură) și sisteme de stocare a energiei aferente pentru clădirile rezidențiale aparținând persoanelor fizice
• Programul național – „Case NZEB”

Potrivit surselor G4Media.ro, măsurile propuse de Guvern și marcate cu roșu (respinse) de Comisia Europeană în cadrul planului REPowerEU sunt următoarele:

• Reforma 3 – Revizuirea cadrului legislativ în vederea adaptării măsurilor necesare pentru implementarea investițiilor offshore care să permită producția de energie regenerabilă – eoliană
• Investiția 2e – Schema de ajutor de stat pentru instalarea unei capacități totale de 90 MW pentru producția de energie electrică din surse hidroelectrice.
• Investiția 2f – Decarbonizarea sectorului agricol prin creșterea eficienței energetice a infrastructurii canalelor principale și a echipamentelor sistemelor de hidroameliorații
• Investiția 2 g – Schemă de licitație pentru instalarea unei capacități totale de 130 MW pentru producerea de energie electrică din energie solară cu tehnologie fotovoltaică flotantă pe infrastructura sistemelor de hidroameliorații administrate de ANIF
• Investiția 4 – Sate Autonome Energetic
• Investiția 8 – top-up C6 I3 – Cogenerare de înaltă eficiență (cogenerare)
• Investiția 9 – Digitalizarea, eficientizarea și modernizarea rețelei naționale de transport al gazelor naturale
• Investiția 9.a. Crearea de noi infrastructuri pentru asigurarea aprovizionării cu gaze naturale
• Investiția 9.bDezvoltarea sistemului SCADA pentru creșterea securității operaționale a sistemului național de transport al gazelor naturale
• Investiția 9.c. – Schema de finanțare pentru digitalizarea producătorilor de gaze naturale

Potrivit surselor G4Media.ro, măsurile propuse de Guvern și marcate cu galben (în discuție) de Comisia Europeană în cadrul planului REPowerEU sunt următoarele:

• Reforma 1- Crearea cadrului legal pentru utilizarea terenurilor neproductive/degradate ale statului/ATU pentru producerea de energie verde, inclusiv crearea registrului național unic al terenurilor neproductive
• Reforma 2 – Îmbunătățirea cadrului legal pentru prosumatori și comunitățile energetice și SAE (sate energetice autonome)
• Investiția 2b – IMM-uri – Clădiri industriale eficiente din punct de vedere energetic
• Investiția 2c – IMM-uri – Producția de energie verde pentru consum propriu
• Investiție 2d – IMM-uri – Echipamente de eficiență energetică cu consum mare de energie
• Investiția 5 – Noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile (Top up I1 – C6)
• Investiția 6a – Accelerarea integrării surselor de energie regenerabilă și facilitarea schimburilor transfrontaliere de energie electrică prin construcția liniei aeriene de 400 kV Suceava – Bălți,
• inclusiv lucrări relevante în stațiile Suceava (RO) și Bălți (MD).
• Investiția 6b – Retehnologizarea SMART SA – filiala C.N.T.E.E. Transelectrica S.A.
• Investiția 6c – Optimizarea rețelei de comunicații și crearea unui centru de date – Teletrans SA, filiala C.N.T.E.E. Transelectrica S.A.
• Investiția 10. – Schema de finanțare consolidare a rețelelor de distribuție a energiei electrice

Context

Context. MIPE anunţa, într-un comunicat de presă transmis la finalul lunii aprilie, că, în ceea ce priveşte REPowerEU, programul aduce României o finanţare nouă de 1.440.391.220 de euro, din care 1.397.228.597 euro – alocare RePowerEU, şi 43.162.623 de euro – rezerva de ajustare la Brexit pentru investiţii strategice în domeniul-cheie al siguranţei energetice, care să permită crearea unor ecosisteme de producţie şi stocare a energiei curate (hidroenergie, fotovoltaice).

În acest sens, ministerul de resort aminteşte că, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2023/435 de modificare a Regulamentului (UE) 2021/241 în ceea ce priveşte capitolele privind RepowerEU, capitolele privind REPowerEU din planurile de redresare şi rezilienţă (PNRR) ale statelor-membre, există obligaţia ca, în momentul transmiterii noului capitol, să prezinte şi rezumatul procesului de consultare publică, încurajându-se asigurarea unui cadru cât mai larg de consultare cu participarea tuturor partenerilor sociali cu expertiză relevantă în raport cu obiectivele REPowerEU.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a lansat, în perioada 17 – 26 martie 2023, procesul de consultare publică pentru transmiterea de propuneri de reforme şi investiţii pentru noul capitol REPowerEU de către actorii interesaţi. Organizaţiile şi persoanele fizice interesate au avut la dispoziţie un formular electronic, standardizat şi simplificat, prin intermediul căruia au transmis propuneri de reforme şi investiţii.

Unele propuneri din planul REPowerEU al României nu sunt în concordanţă cu obiectivele de reducere a consumului de combustibil fosil, iar printre acestea se află şi construcţia de conducte de transport al gazului fosil şi centrale de cogenerare sau construcţia de hidrocentrale care pot afecta biodiversitatea din zonele protejate, avertizau la 1 mai activiştii de mediu. Detalii aici.