G4Media.ro

Drama copiilor maghiari fără profesori de limba română: În Harghita, peste 50%…

Foto: edupedu.ro

Drama copiilor maghiari fără profesori de limba română: În Harghita, peste 50% dintre elevii de la clase cu predare în limba maghiară au luat sub 5 la Evaluarea națională la limba română

În județul Harghita, doar 49,6% dintre elevii care învață la o clasă cu predare în limba maghiară, au promovat examenul la limba română la evaluarea națională (au obținut o notă mai mare de 5), arată publicația Maszol.

Cele mai bune rezultate au fost la proba de limbă maghiară, unde 88,27% dintre candidați au obținut o notă mai mare de 5. În cazul probei la matematică rata de promovabilitate (peste 5) este de 75,11%.

Potrivit datelor publicate miercuri de Inspectoratul Școlar Județean Harghita, în județ s-au înscris 2823 de elevi la evaluarea națională, absentând de la examen 60 de elevi. 72,6% dintre elevii (2006) care s-au prezentat la examen, au obținut o medie generală mai mare de 5, adică au promovat examenul.

Nimeni nu a obținut media generală de 10.00, iar 91 de elevi au obținut media între 9-9,99.

Doar în 3 unități de învățământ din județul Harghita au promovat toți elevii examenul de limba română. Există un singur elev al Școlii generale Nagy Imre din Miercurea Ciuc care a obținut nota 10.00.

În Covasna, doar 55,7% dintre elevii de la clasele cu predare în limba maghiară au obținut notă mai mare de 5, la proba de limbă română la evaluarea națională. La examenul de matematică promovabilitatea a fost de 70,18%, și la limba maghiară 90,11%.

Predarea Limbii române la elevii minoritari este falimentară, așa cum este realizată în prezent, a declarat Csaba Asztalos pentru Edupedu.ro în 2019.

Președintele Consiliului pentru Combaterea Discriminării a avertizat încă de atunci că “actualul sistem este unul falimentar, care are efecte discriminatorii asupra elevilor care aparțin minorităților naționale pentru că nu le oferă instrumentele necesare pentru a-și însuși limba oficială a statului la un nivel competitiv, ceea ce conduce la dezavantaje pe piața muncii, respectiv la accesul la o educație superioară“.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

9 comentarii

  1. …Adevarul e ca, profesorii de limba romana sunt cei mai „stimati” de catre parintii copiilor de etnie maghiara…Horban poate sa confirme.

  2. romana nu e facultativa pe acolo? era obligatorie pentru ghizi.

  3. Ungurii au și ei uscăturile lor dar majoritatea sunt civilizați și respectuoși cu românii. Poate mai puțin cu provocatorii a(i)uriști.

  4. Daca nu au avut profesori trebuiau sa primeasca 10 din oficiu si basta ! UDMR la ce naiba va foloseste efectiv, voua ??!!

  5. Politica UDMR este ca acei copii să știe doar limba maternă. Ei susțin că limba română în secuime e un abuz. Au nevoie de masă de manevră electorală cu acces doar la surse de informare UDMR sau de la Budapesta

  6. Auto-enclavizarea are efecte dramatice asupra minorității maghiare din România. Și nu este doar o problemă de Evaluare națională și limba română.

    Exemplul Ditrău este încă proaspăt în memorie. Acest fenomen contribuie la subdezvoltarea economică a zonei.

  7. Nu e nicio dramă, e chiar o mândrie pentru că limba română oricum le pute! Știu din experiență!

  8. Politica, la doua capete, practicata de UDMR, isi arata roadele!

  9. Din păcate este rodul unor decenii în care factorul politic a evitat acest aspect. Învățătorii sunt vorbitori nativi de maghiara și îi învață pe copii limba romana ca pe o limbă străină . Totul se preda in maghiara. In cancelarie se vorbește numai maghiara. Copiii sunt crescuți de parcă toată viața ar sta numai în comunitatea maghiară. Aici este problema. Trebuie adoptate niște politici mai neplăcute, dar dacă vor licee și cariere academice trebuie sa învețe romana cum trebuie. Dacă comunitatea nu înțelege că viitorul copiilor nu este legat de satul/orașul natal… atunci nu se schimbă nimic.