Drama femeilor somaleze supuse mutilării genitale / Multe dintre ele, stabilite în Europa, optează pentru reconstrucţie

Shamsa Sharawe a devenit celebră în cadrul comunităţii somaleze din întreaga lume pentru că s-a pronunţat împotriva mutilării genitale feminine (MGF), relatează BBC, citată de News.ro.

Într-un videoclip, pentru a ilustra ce s-a întâmplat cu vulva ei la vârsta de şase ani, ea a tăiat petalele unui trandafir cu o lamă de ras şi apoi a cusut ce a mai rămas din floare.

Postarea de pe TikTok a devenit virală – cu aproape 12 milioane de vizualizări de când a fost distribuită în urmă cu 16 luni.

@lad Shamsa Sharawet explains why she thinks FGM happens #fyp #ladbible #extraordinarylives #foryoupage #fgmsurvivor #fgm #religion ♬ original sound – LADbible TV

Niciun somalez, nici măcar în diaspora, nu vorbeşte deschis despre MGF – fără a lua în considerare problemele care pot apărea odată cu aceasta, cum ar fi menstruaţiile dureroase, dificultatea de a urina, agonia de a face sex şi pericolele şi trauma de a naşte atunci când vulva (inclusiv labiile şi clitorisul) a fost tăiată, iar deschiderea vaginală a fost redusă la o gaură minusculă.

Această formă de MGF – cunoscută sub numele de infibulare sau „tipul trei” – este cea la care sunt supuse majoritatea fetelor din Somalia, deoarece există credinţa comună că tăierea organelor genitale externe le va garanta virginitatea.

În societatea somaleză, femeile care nu sunt supuse MGF sunt considerate de mulţi ca având moravuri slabe sau un apetit sexual ridicat, ceea ce riscă să distrugă reputaţia familiei.

My #FGM Torture💔
„I Was 6 And Terrified Waiting For My Turn, Watching As My 7-Year-Old Cousin Was Cut And Sewn Up!”

Shamsa Sharawe Recounts:
„I was just 6 years old and watched my 7 year old cousin had infibulation done to her, which terrified me so much.
People were holding my pic.twitter.com/wI04GkHGVI

— Girdle Advocacy Projects #EndViolenceAgainstWomen (@thegirdlengr) April 14, 2023

Cu toate acestea, Shamsa în vârstă de 31 de ani, care a venit să locuiască în Marea Britanie în 2001, când familia sa a fugit de războiul civil din Somalia, nu se teme să abordeze astfel de tabuuri cu o sinceritate plină de umor, captivantă şi uneori sfâşietoare.

Folosind numele Shamsa Araweelo pe TikTok, ea a împărtăşit o poveste îngrozitoare despre cum a fost căsătorită cu forţa şi violată la scurt timp după ce a împlinit 18 ani, în timpul unei călătorii în Somalia. A fost nevoie de şase luni pentru ca ea să găsească o modalitate de a scăpa înapoi în Marea Britanie.

Dar poate cel mai mare tabu dintre toate a fost să recunoască faptul că îşi dorea organele genitale înapoi – atât de mult încât a plătit pentru a avea o intervenţie chirurgicală de reconstrucţie, deoarece aceasta nu este disponibilă pentru femei prin intermediul Serviciului Naţional de Sănătate (NHS) din Regatul Unit.

Ea a aflat că acest lucru este posibil atunci când a fost contactată de Haja Bilkisu, o cetăţeană germană care a suferit MGF în copilărie, în timpul unei vizite în ţara sa natală, Sierra Leone.

Răspunzând la videoclipul lui Sharawe, Bilkisu a explicat că i s-a reconstruit clitorisul datorită doctorului Dan mon O’Dey de la Luisenhospital din Aachen, Germania.

”Am fost îngrozită de ideea de a mă tăia din nou, chiar dacă de data aceasta a fost cu consimţământul meu”, spune  Sharawe pentru BBC.

”Dar a trebuit să o fac pentru sănătatea mea mentală. Am vrut doar să nu mai simt durere niciodată”, a adăugat ea.

Intervenţia chirurgicală include reconstrucţia clitorisului şi a labiilor – în cazul lui Sharawe folosind ţesut de la fese – şi îndepărtarea chisturilor şi a cicatricilor pentru a reduce durerea şi a reda viaţa sexuală a femeii. În unele cazuri, deschiderea vaginală este, de asemenea, lărgită până revine la normal.

Sharawe, care a fost inclusă anul trecut pe lista BBC a celor mai importante 100 de femei pentru hotărârea sa de a pune capăt MGF, a decis să împărtăşească drumul sa spre Germania şi spre recuperare, astfel încât alte femei ca ea să poată cunoaşte opţiunile pe care le au.

Cu toate acestea, au trebuit ani de abuzuri şi de trauma unei a doua căsnicii eşuate pentru a găsi curajul de a se confrunta cu instituţiile din cadrul comunităţii somaleze.

Sharawe, acum mamă singură cu o fiică de 10 ani, se simte, de asemenea, dezamăgită de NHS.

Acesta oferă doar dezinfibulare pentru supravieţuitoarele MGF – adică o intervenţie chirurgicală care deschide vaginul, dar nu înlocuieşte ţesutul îndepărtat şi nu repară niciuna dintre leziuni.

Sharawe a decis să caute fonduri pentru a plăti operaţia în Germania.

Prin intermediul crowdfunding-ului online, ea a reuşit să strângă 25 000 de lire sterline (32 000 de dolari) – şi a fost supusă unei proceduri de patru ore şi jumătate în decembrie.

A stat în Germania timp de trei săptămâni, iar la întoarcere, activista anti-MGF şi asistenta didactică nu a mai putut ieşi din casă luni întregi, pe măsură ce se recupera.

Costurile de îngrijire a copilului şi alte cheltuieli pe lângă operaţie înseamnă că ea încă are datorii – datorează aproximativ 3 000 de lire sterline spitalului.

„Este foarte nedrept să plăteşti pentru un prejudiciu pe care nu l-ai ales sau pe care nu l-ai creat”, spune ea.

Reconstrucţia clitorisului este acoperită de asigurările publice de sănătate în Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Suedia şi Elveţia.

Cu toate acestea, în Africa – unde trăiesc majoritatea fetelor şi femeilor care au suferit MGF – accesul la operaţie este limitat la Kenya, unde pacienţii trebuie să plătească aproximativ 1.000 de lire sterline, şi Egipt, unde organizaţiile neguvernamentale pot acoperi costurile.

„Nu toţi chirurgii pot face această operaţie. Este complicată şi fiecare pacient este diferit”, spune Dr. Adan Abdullahi, un specialist din Kenya.

Dar el spune că femeile cu orice tip de MGF ar putea beneficia: „Are un efect pozitiv asupra naşterii, în special pentru „tipul trei”, care este asociat cu o îngustare a vaginului”.

Alte probleme, cum ar fi durerea în timpul actului sexual, pot fi ameliorate semnificativ sau vindecate, spune el – adăugând că pacienţii săi au adesea o stimă de sine îmbunătăţită „şi un sentiment de complet”.

Bilkisu spune că se simte mai completă de la operaţia sa, care a fost acoperită de sistemul de sănătate german: „Intervenţia chirurgicală a fost într-adevăr o mişcare de putere, o modalitate de a riposta”.

Dar femeia în vârstă de 30 de ani îi încurajează pe alţii să se documenteze temeinic înainte de a lua o decizie:

„Reconstrucţia nu este doar pentru a reconstrui clitorisul.O mulţime de femei care sunt tăiate au ţesut cicatricial gros. Trebuie să discutaţi despre asta cu medicul dumneavoastră. Ce puteţi face pentru a face vulva mai elastică?”, spune ea.

Bilkisu, care era hotărâtă să aibă „o experienţă sexuală normală” într-o zi şi autonomie asupra corpului său, a suferit trei operaţii în ultimii trei ani – fiecare durând aproximativ şase ore.

„Este greu pentru corpul tău. Eşti pus sub anestezie. Trebuie să iei medicamente după aceea. Nu am putut merge timp de trei săptămâni”, spune ea.

Prejudiciul fizic al unor astfel de operaţii înseamnă că unii medici, precum Dr. Reham Awwad din Egipt, sunt dornici să promoveze procedurile nonchirurgicale.

Co-fondatorul clinicii Restore spune că, deşi operaţia de reconstrucţie poate aduce uşurare, tăietura este uneori atât de severă încât nici cele mai avansate tehnici chirurgicale nu pot restabili funcţia sexuală.

„Cu siguranţă nu cred că chirurgia este răspunsul pentru toată lumea”, spune ea pentru BBC.

Aproximativ jumătate din cazurile de la clinica ei, care s-a deschis în 2020, sunt acum tratate folosind mijloace non-chirurgicale, cum ar fi injecţiile cu plasmă bogată în trombocite, care promovează întinerirea ţesuturilor.

„Plasma [poate] duce la regenerare şi stimularea creşterii fluxului sanguin şi reducerea inflamaţiei în zonele în care o injectaţi”, spune ea.

Cu toate acestea, ea avertizează că costul ridicat înseamnă că astfel de tratamente nu sunt la îndemâna multora.

Clinica ei oferă, de asemenea, terapii psihologice pentru depăşirea traumei pentru femeile tăiate la o vârstă la care îşi pot aminti experienţa.

Pentru cele care optează pentru chirurgia reconstructivă, rezultatele pot fi emoţionante.

„Prima dată când mi-am văzut clitorisul, am fost luată prin surprindere, pentru că mi s-a părut că acesta nu-mi aparţine”, a declarat Bilkisu, care avea opt ani când a fost supusă unei MGF de „tip doi”.

Sharawe este de acord că este nevoie de ceva timp pentru a se obişnui, plus să înveţe cum să se descurce cu lucruri precum sângerările menstruale corespunzătoare.

Îi vor mai trebui încă şase luni pentru a se recupera complet – şi nu şi-a putut permite să se întoarcă în Germania pentru un control, ceea ce o îngrijorează.

„Dar acum ştiu cum e să fii o femeie completă… Sunt o femeie foarte fericită”, spune ea.

„Pot purta lenjerie intimă fără disconfort sau durere. Pot purta pantaloni. Mă simt normală”., a adăugat ea.

În timp ce unii somalezi au reacţionat negativ pe reţelele de socializare, unii dintre membrii familiei sale au surprins-o cu sprijinul lor.

Unul dintre unchii ei chiar a vrut să ştie dacă operaţia este disponibilă în Marea Britanie pentru soţia sa.

„Nu se simţea confortabil ştiind că mutilarea genitală a soţiei sale încă o afectează, chiar şi după 50 de ani. A vrut să-i îmbunătăţească viaţa… pentru că noi [toţi] merităm să avem o calitate bună a vieţii”, a afirmat Sharawa.