Tragedia unei mame minore: O fată de 14 ani, vândută de tată, susține că statul i-a luat nou-născutul pentru că nu știa să citească ce a semnat/ Protecția Copilului neagă și spune că fata a fost consiliată

O minoră de 14 ani din județul Constanța acuză instituțiile de stat că i-au luat nou-născutul punând-o să semneze un document, deși nu știe să citească. Protecția Copilului respinge acuzațiile și spune că fata a fost consiliată, iar opțiunea ei a fost consemnată în prezența a doi martori din instituție. G4Media a refăcut traseul dramei prin care trece o mamă minoră din Constanța, una din miile care nasc anual în țara noastră. Aproape un sfert din totalul mamelor minore din UE (și 40% din cele sub 15 ani) sunt din România.

• Notă: Pentru a proteja mama minoră de orice risc în fața reacției familiei și a comunității, am stabilit, împreună cu asistentul medical comunitar al Direcției de Sănătate Publică, cel care urmărește cazul adolescentei, să folosim un nume fictiv pentru aceasta și să nu dezvăluim localitatea din județul Constanța în care ea se află. Îi vom spune Sevilen care, în limba turcă, înseamnă ”iubit”.

Când un copil naște un copil: ”E speriată, nu știe ce se întâmplă cu ea”

O adolescentă de 14 ani din județul Constanța trece prin drama mamei minore ruptă între tradițiile barbare ale comunității din care provine și rigoarea instituțiilor menite să protejeze nou-născutul și condițiile în care acesta trăiește. La fel ca ea, alte mii de mame care nu au împlinit încă 18 ani trec prin trauma copiilor care nasc copii, anual, în România.

Cazul lui Sevilen este de aproape un an în atenția unui asistent medical comunitar în cadrul Direcției de Sănătate Publică (DSP) Constanța, care a ajuns prima dată la adolescentă după ce tatăl ”o voia înapoi de la soacră” și o bătuse pentru a pierde sarcina și ”a o vinde din nou pe 5000 de lei și un cal”. Asistentul a descoperit atunci că fata nu avea acte, era analfabetă și nu exista nicio cale de scăpare pentru ea. Asistentul a colaborat cu colegii din alte localități pentru a o identifica pe mama lui Sevilen și pentru a o ruga să vină la starea civilă, să își înregistreze fiica, acum pe cale să devină mamă la rândul ei.

• ”Sevilen nu vorbește limba română deloc, absolut deloc. Vorbesc cu ea doar în limba turcă, asta a și făcut-o să aibă încredere în mine. Cât a fost în spital, am ținut legătura în permanență cu asistentele de pe secție care îmi dădeau să vorbesc cu ea, să o liniștesc, pentru că plângea foarte tare. Efectiv nu știa ce se întâmplă cu ea, îi era frică, nu știa cum trebuie să stea și ce să facă din cauza contracțiilor false, iar apoi în momentul nașterii”, a povestit asistentul medical al DSP pentru G4Media.

Acesta mai povestește că soacra adolescentei, bunica bebelușului, o vizita zilnic pe Sevilen și voia să îi ia pe amândoi în familie, alături de tatăl copilului. Au apărut însă problemele:

• ”Medicii au fost reticenți, au spus că nu o pot externa fără acte, au zis că o vor trimite în centru (în cadrul Protecției Copilului, n.red.), iar de acolo o vom lua mai simplu. A ajuns în centru cu copilul, plângea zi de zi, voia acasă. Am vorbit cu ea mereu, am liniștit-o, apoi directorul centrului mi-a zis că dacă vine tatăl bebelușului să o viziteze totul intră pe calea cea bună. Așa că au venit tatăl copilului împreună cu părinții lui, socrii lui Sevilen”, mai arată asistentul comunitar.

Acesta povestește că Sevilen putea pleca acasă în acel moment, dar că fetei i s-a spus că bebelușul trebuie să mai stea în centru aproximativ două săptămâni din cauza unei afte la gură și că trebuie să își dea acordul în scris pentru acest lucru. Asistentul susține că Sevilen a semnat în necunoștință de cauză, neștiind să citească și crezând că semnează pentru tratamentul medical al copilului în cele două săptămâni cât va rămâne în centru, și nu pentru plasarea acestuia în grija statului:

• ”Doamnele de acolo au zis familiei că pe Sevilen o pot lua acasă, dar copilul va trebui să stea în centru încă două săptămâni pentru că are o “bubă” la gură, adică afte. Ei au semnat și au acceptat. Apoi, când am sunat în centru, mi-au zis că ei au semnat pentru ca bebelușul să fie dat unui asistent maternal (…) Sevilen plânge în fiecare zi și noapte după copil, își vrea copilul înapoi. Cei de la DGASPC mi-au zis că până nu are mama acte nu ne pot da copilul acasă”, a mai povestit asistentul DSP.

Protecția Copilului: ”Mama copilului nu are dezvoltate abilități părintești”

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Constanța susține, într-un răspuns pentru G4Media, că tatăl minorei și-ar fi dat acordul pentru ca bebelușul să rămână în grija statului și că adolescenta a fost consiliată înainte să semneze documentele, în prezența a doi martori din cadrul instituției:

• ”Urmare solicitării mamei minore, aceasta a beneficiat de protecție într-un serviciu destinat mamei și copilului, declarând în prezența specialiștilor că nu avea sprijinul familiei. Imediat după luarea acestei măsuri de protecție, minora a refuzat să rămână în modului destinat mamei și copilului și a dorit să părăsească instituția, iar pentru copilul său nou-născut, aceasta a solicitat instituirea unei măsuri de protecție speciale. De asemenea, tatăl biologic al mamei minore și-a exprimat acordul ca nepotul său biologic să fie plasat în sistemul de protecție specială. Astfel, la nivelul DGASPC Constanța, a fost identificat un asistent maternal profesionist care să răspundă nevoilor nou-născutului, acesta fiind plasat în regim de urgență”, a transmis instituția.

În răspuns, Protecția Copilului mai susține că adolescenta nu are dezvoltate abilități părintești, lucru obișnuit în cazul mamelor minore, care ele însele sunt copii încă:

• ”Pe durata vizitei, la care au asistat specialiștii instituției, s-a putut observa faptul că mama copilului nu are încă dezvoltate abilități părintești, aspect explicabil în situația unei mame adolescente, aceasta urmând să beneficieze de consiliere și suport din partea specialiștilor din cadrul DGASPC Constanța. Mama a fost din nou informată cu privire la faptul că pentru copilul său finalitatea Planului Individualizat de Protecție este reintegrarea în familia naturală, aspect ce presupune o evaluare a situației actuale a familiei sub toate aspectele psiho-socio-medicale, dosarul fiind înaintat, conform legii, instanței de judecată, instituție abilitată să dispună în interesul superior al copilului”, se mai arată în răspunsul transmis de instituție către G4Media. Răspunsul integral al DGASPC Constanța poate fi consultat aici.

Vicepreședinte Consiliu Județean Constanța: ”Dacă acest copil e în siguranță în sânul familiei, acesta va ajunge lângă mama lui”

Cazul a ajuns și în atenția unuia dintre vicepreședinții Consiliului Județean Constanța, Petre Enciu. Acesta a declarat pentru G4Media că asistentul medical comunitar a ținut morțiș să îi povestească ce se întâmplă cu Sevilen pentru a o ajuta să-și recupereze copilul:

• ”Asistentul a ținut neapărat să-mi povestească despre acest caz, sperând că o pot ajuta fiind vicepreședinte al CJ și dat fiind faptul că DGASPC, instituție subordonată CJ este implicată. Așadar, la cum mi s-a prezentat problema, acelei doamne, care dăduse naștere unui bebeluș, analfabetă fiind, i s-a pus în față un document prin care își dădea acordul de a renunța de bunăvoie la copil: Un abuz pus la cale de către angajați ai maternității Spitalului Județean și DGASPC pentru a putea da spre adopție după 30 de zile acel copil, în realitate fiind mințită că semnează pentru a-și interna nou-născutul care ar fi avut o problemă de sănătate (…) Un angajat al DGASPC a ascultat povestea și mi-a promis că se implică pentru a afla care e situația și căruia îi mulțumesc pentru ajutor (…) Ulterior, DGASPC mi-a explicat situația: Acest caz există în evidențele Direcției și mi s-a explicat că acel copil este în grija unui asistent maternal, mama își poate vedea copilul pentru că i s-a aprobat un program de vizite. Cum a ajuns copilul de la spital la DGASPC? Mama fetiței, fiind minoră și neavând acte (de altfel niciun membru al familiei nu are niciun fel de act identitate) a ridicat suspiciuni cu privire la copil, fapt pentru care s-a sesizat DGASPC. Au fost plasați împreună într-un centru pentru mama și copil, mama a renunțat la acel centru, iar copilul a ajuns într-un final la un asistent maternal. Am primit asigurări că nici nu se pune problema unei adopții și că lucrul acesta a fost înțeles greșit. Mama își va putea vizita în continuare copilul, iar dacă ancheta socială va stabili că acest copil e în siguranță în sânul familiei, acesta va ajunge lângă mama lui”, a declarat vicepreședintele CJC Petre Enciu pentru G4Media.

Voluntar implicat în cazul Sevilen: ”Este tratată ca un adult și lăsată să se descurce. Autoritățile aleg să ignore că și ea este doar un copil”

Unul dintre voluntarii implicați în cazul Sevilen a povestit pentru G4Media că, din păcate, cazul fetei nu este singular în județul Constanța. Voluntarul povestește cum mamele minore, deși sunt copile la rândul lor, sunt lăsate de autorități să se descurce asemenea adulților, deși trec prin schimbări psiho-emoționale extrem de greu de gestionat pentru vârstele lor:

• „Situația lui Sevilen nu este singulară, din păcate. Fetele sunt “măritate” de la vârste foarte mici, 12-13 ani. Părinții primesc o sumă de bani pentru acest aranjament, care garantează ca fata să rămână în noua familie, indiferent de condiții. Măritatul fetelor la vârste mici înseamnă abandon școlar, dar și multe probleme de sănătate. Despre impactul emoțional asupra lor nici nu mai vorbim. Majoritatea, când nasc prima dată, sunt ele însele niște copii. Vorbim de vârste de 14-15 ani. Bebelușii nu sunt bine îngrijiți pentru că mamele lor nu știu cum să o facă. Nu sunt alăptați, iar părinții nu își permit să cumpere lapte praf, așa că de multe ori ajung să fie subnutriți. Tinerele mame au probleme de sănătate pentru că nu sunt văzute de medic. O altă problemă sesizată de noi este că medicii de familie nu se implică suficient în comunitatea săracă. Eu nu am văzut vreodată în diferite comunități un medic de familie care să facă vizite pe teren pentru bebelușii din comunitatea săracă, deși potrivit programului afișat la cabinet, ar trebui să facă vizite pe teren săptămânal. Cazul lui Sevilen este cu atât mai dificil. Sevilen are 14 ani și nu are acte. Practic, pentru statul român ea nu există. Abia după ce a născut a atras atenția autorităților județene, dar nici măcar atunci pentru a i se rezolva ei situația, ci doar pentru că are un bebeluș și lucrurile s-au complicat juridic. Ea este tratată ca un adult și lăsată să se descurce. Autoritățile aleg să ignore că și ea este doar un copil, care are nevoie de sprijinul sistemului de protecție a copilului”, a explicat pentru G4Media unul dintre voluntarii care activează în județ în astfel de cazuri.

Context – mame minore

O analiză Salvaţi Copiii din 7 noiembrie menţionează că în anul 2021, potrivit datelor semi-definitive INS, 687 de naşteri au provenit de la mame cu vârsta sub 15 ani şi că 45% din naşterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani din Uniunea Europeană provin din România, ţară aflată pe primul loc la acest capitol.

Conform sursei citate, analiza situaţiei mamelor şi gravidelor sub 18 ani din România mai relevă că: majoritatea mamelor minore au abandonat şcoala înainte de sarcină, una din zece nu a fost niciodată la şcoală, 75% au renunţat la şcoală în gimnaziu, 80% nu au utilizat nicio metodă contraceptivă, 75% au rude sau cunoştinţe care au născut la o vârstă sub 18 ani, două din zece au mai mult de un copil, vârsta medie a tatălui copiilor mamelor minore este de 21 de ani, 25% dintre gravidele vulnerabile nu au asigurare medicală şi 33% dintre acestea nu au făcut analizele recomandate din cauza lipsei banilor.

Salvați Copiii precizează într-un alt studiu că zonele cu cele mai multe mame adolescente sunt judeţele Bihor, Suceava, Iaşi, Vaslui, Bacău, Mureş, Braşov, Prahova, Dâmboviţa, Dolj, Călăraşi, Constanţa şi Bucureştiul, iar în Mureş, Dolj, Braşov, Iaşi, Bacău se înregistrează cele mai multe fete sub 15 ani care au copii. Pe lista judeţelor cu cele mai puţine mame adolescente se regăsesc Brăila, Mehedinţi, Caraş-Severin, Gorj şi Tulcea.

În aceeași zi, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat că problema mamelor minore „este legată de un background cultural, aparţin de multe ori unor minorităţi, unor grupuri vulnerabile care, în mod tradiţional, se căsătoresc la vârste extrem de tinere” și a vorbit despre ”o soluţie pentru ca educaţia pentru sănătate să devină o disciplină permanentă în școli, adaptată fiecărei categorii de vârstă”: ”Însă acest lucru nu se poate face dacă copiii din anumite comunități nu merg la școală”, a adăugat ministrul.

• Citește mai multe despre fenomenul mamelor minore aici.