Dreapta și stânga radicală se înfruntă în alegerile prezidențiale din Chile, luptă care reamintește de Pinochet și Allende, din urmă cu aproape 40 de ani

Lupta se anunță extrem de strânsă între José Antonio Kast, un admirator al fostei dictaturi militare de dreapta a lui Augusto Pinochet, cu tată nazist, și Gabriel Boric, fost lider al unei mișcări marxist-gramscience, cu idei asemănătoare fostului președinte socialist, Salvador Allende, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale de duminică din Chile. 

Doar patru procente îi despart pe candidații „extremelor” din turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Chile de duminică, diferență în scădere de la 8% în urmă cu aproape 3 săptămâni în favoarea lui Boric, conform Reuters.

La dreapta este ultra-conservatorul José Antonio Kast, fiul de nazist care declarase în trecut că fostul Pinochet, „dacă era în viață, m-ar fi votat”, este comparat cu lideri populiști precum Bolsonaro sau Trump pentru propunerile de politici „idiosincratice”.

La stânga este progresistul Gabriel Boric, fost lider al studenților în protestele din 2011-2013 privind reformarea sistemului de învățământ și al mișcării politice fundamentate pe teoria marxistă și gramsciană, numită „Stânga Autonomă”.

„Alegerile prezidențiale din 2021 sugerează că zilele pentru stilul politic al moderației și consensului din Chile au ajuns la final”, consideră specialistul în politicile din America Latină, profesorul asociat al Școlii de Relații Internaționale din cadrul Fundației Getulio Vargas (FGV), Oliver Stuenkel, într-un comentariu pentru institutul de gândire Carnegieendowment. 

„În schimb, țara (n.r. Chile) pare gata să experimenteze o confruntare extrem de polarizată în timpul turului al doilea din 19 decembrie între doi oameni ale căror perspective privind viitorul țării sunt diametral opuse- Kast, restaurare și Boric- transformare”, susține Stuenkel.

În primul tur de scrutin în 19 noiembrie, câștigat de reprezentantul coaliției „Frontul Creștin Social”, José Antonio Kast, cu 27.9% dintre sufragii, urmat de candidatul coaliției „Aprobați Demnitatea” (AD), Gabriel Boric, cu 25.8% din voturi, conform as-coa.org, locul trei a fost ocupat de un candidat controversat care și-a organizat întreaga campanie online din statul Alabama (Statele Unite), Franco Parisi, obținând  12.8% din sufragii. Doi foști candidați considerați moderați de stânga, care au obținut locurile patru și respectiv cinci în primul tur, și-au anunțat, separat, zilele trecute susținerea pentru candidatul progresist social-democrat Boric în turul doi al alegerilor prezidențiale.

José Antonio Kast a fost deputat timp de 16 ani, se află la a doua încercare pentru a ajunge la palatul prezidențial „La Moneda” din capitala Santiago, după ce în alegerile din 2017 a obținut 8% din voturi. El este fiul unui fost membru al partidului nazist (NSDAP). Tatăl său a îmbrățișat nazismul încă din septembrie 1942, din timpul campaniei lui Hitler împotriva Uniunii Sovietice, conform The Guardian. A fost luptător în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a fugit în Chile în decembrie 1950 împreună cu soția și cei doi copii. Fratele lui José Antonio, economistul Michael Kast, membru al grupului neo-liberal „Chicago Boys”, a fost ministru de interne și președinte al Băncii Centrale din Chile în timpul dictaturii lui Pinochet.

Kast, care la referendumul din 1988 votase, ca student, în favoarea continuării regimului lui Pinochet cu încă 8 ani, conform eldesconcierto.cl, a cărui dictatură și „moștenire economică” încă o susține în mod deschis, potrivit CNBC și The Guardian, a angajat-o ca purtător de cuvânt pentru campania sa prezidențială pe strănepoata lui Pinochet, Macarena Santelices, și promite electoratului politici precum eliminarea dreptului la avort, eliminarea Ministerului Femeii și Echității de Gen, tăierea de taxe, săparea unui „șanț” adânc la granița cu Venezuela pentru a reduce imigrația, conform The Intercept și Bloomberg, în timp ce portretizează alegerile de duminică ca fiind o alegere între „libertate” și „comunism”.

„Dacă era în viață (n.r. Pinochet), ar fi votat pentru mine” spunea José Antonio, în timpul campaniei prezidențiale din 2017, citat de The Guardian, fiind în prezent comparat cu lideri precum Bolsonaro, dar „cu zâmbet”, sau cu fostul președinte american Donald Trump. „Am fi luat un ceai împreună (n.r. Kast cu Pinochet la palatul prezidențial La Moneda)”, adăuga acesta. 

Augusto Pinochet a fost un dictator militar al Chile, care a preluat conducerea democratic aleasă a Chile pe 11 septembrie 1973 printr-o lovitură de stat orchestrată cu ajutorul Statelor Unite ale Americii, prin CIA, și cu asistența Australiei, prin Asis, împotriva președintelui socialist Salvador Allende, ales democratic în 1970, dar care s-a apropiat politic de URSS și Cuba, stârnind panică la Washington.

Dictatura lui Pinochet, care a durat până în 1990, a dus la moartea sau încarcerarea a a aproape 10.000 de persoane, cifră recunoscută oficial de statul chilian în 2011 și determinat peste 200.000 de persoane să emigreze.

În plan economic regimul Pinochet este creditat cu „Miracolul din Chile”, care reprezenta ansamblul de politici publice considerate astăzi „neoliberale”, propuse de economiștii din grupul „Chicago Boys”, coordonată de Milton Friedman, ce se doreau a reforma economia Chile prin limitarea intervenției statului în economie prin eliminarea anumitor reglementări sau prin privatizări masive- inclusiv a sistemului de învățământ, și prin stabilizarea inflației, care au făcut din Chile cea mai prosperă țară latino-americană.

Dezbaterea pro și contra modelului neo-liberal continuă și azi, cu José Antonio Kast care-l susține, iar contracandidatul său, Gabriel Boric, îl dezavuează. „Dacă Chile a fost leagănul neo-liberalismului, îi va fi și cimitirul”, anunța progresistul Gabriel Boric după câștigarea alegerilor interne a coaliției AD pentru alegerile prezidențiale, citat de Reuters. „Să nu vă fie frică de tinerii care schimbă țara asta”, mai asigură acesta. 

Gabriel Boric, fost lider al protestelor din 2011 care susține pentru reforma sistemului de învățământ, care la vârsta de doar 35 de ani ar deveni cel mai tânăr președinte al Republicii Chile, promite electoratului chilian să revizuiască sistemul de pensii și Constituția, să mărească taxele pentru cei „super bogați” pentru a finanța programele sociale și a consolida protecția mediului și a persoanelor indigene, să combată schimbările climatice și să „înainteze” drepturile LGBTQ și ale femeilor, conform Aljazeera.

Candidatura lui Boric e considerată întruchiparea protestelor de stradă ale chilienilor, care din 2019 solicită îmbunătățiri ale standardului de viață, însă, deși progresistul a avut un avans semnificativ în sondaje până acum, diferența de scor dintre el și ultra-conservatorul José Antonio Kast scade, din cauza „oboselii” oamenilor privind violențele din stradă, scrie Aljazeera, în plus față de percepția conform căreia crimele sunt în creștere, narative promovate intens de Kast, care promite „ordinea și securitatea”, potrivit Bloomberg.