Drept la replică

În urma articolului BREAKING Curtea de Conturi și-a diminuat singură independența și atribuțiile la scurt timp după ce a primit un rol principal în verificarea banilor PNRR. Cine controlează o instituție-cheie în stat, publicat în data de 16 ianuarie, 2023, Curtea de Conturi a României respinge afirmațiile cuprinse în acest material și dorește să corecteze interpretările greșite survenite în urma unor informații eronate obținute de publicație.

 

Considerăm, astfel, că este necesar să facem o serie de precizări de natură tehnică și juridică, pentru corecta informare a publicului.

 

1. Prima afirmație este cea potrivit căreia noul Regulament privind activitatea de audit public extern (RAAPE) presupune eliminarea funcției de control a Curții de Conturi, aceasta rămânând doar cu atribuții de audit – în tot cuprinsul noului regulament nu mai există sintagma „control”, ceea ce înseamnă de fapt o slăbire a rolului acestei instituții în privința verificării modului în care sunt cheltuite fondurile publice.

Noul Regulament aprobat nu duce la o slăbire a Curții de Conturi a României în raport cu celelalte instituții ale statului, ci, dimpotrivă, la consolidarea rolului ei în angrenajul democratic al României. Instituțiile auditate nu mai sunt privite din perspectiva unui ”controlor financiar”, ci ca un partener responsabil în organizarea și desfășurarea procesului de cheltuire a banilor publici, în conformitate cu normele în vigoare, care prevăd implementarea măsurilor adecvate pentru îndreptarea erorilor, prevenirea producerii prejudiciilor și recuperarea acestora în cazul în care s-au constatat astfel de abateri de la legalitate.

 

Funcția de control a Curții de Conturi este prevăzută la art. 140 din Constituția României. Prin urmare, această funcție ar putea fi ”eliminată” numai în cazul în care legiuitorul constituțional ar lua o asemenea decizie la o eventuală revizuire a legii fundamentale. Mai mult decât atât, schimbarea esențială de optică în ceea ce privește activitatea Curții, ca instituție supremă de audit, a fost făcută prin Legea nr. 217/2008. Această lege prevede în mod expres că ”funcţia de control a Curţii de Conturi se realizează prin proceduri de audit public extern prevăzute în standardele proprii de audit, elaborate în conformitate cu standardele de audit internaţionale general acceptate”. Prin aceeași lege               (art. II), funcția de ”controlor financiar” a fost înlocuită cu cea de ”auditor public extern”.

 

Astfel, noul RAAPE reglementează cu adevărat procedurile prin care se realizează funcția de control a Curții de Conturi, respectiv prin misiuni de audit financiar, de conformitate (controlul propriu-zis) și al performanței, conform standardelor internaționale de audit public extern. În acord cu prevederile             art. 11 alin. (2) din Legea nr. 94/1992, Plenul Curții de Conturi este singura autoritate competentă să aprobe regulile de procedură în ceea ce privește activitatea de audit public extern, deci nu și-a atribuit această putere și nici nu    s-a substituit legiuitorului. Din acest motiv, consilierii de conturi, membri ai Plenului, au procedat conform legii, adoptând un Regulament care reprezintă un model de procedură care se încadrează în dispozițiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 94/1992. Acesta conferă Curții de Conturi atât autoritatea necesară pentru îndeplinirea rolului său constituțional, cât și statutul de instituție supremă de audit care își desfășoară activitatea în conformitate cu standardele Organizației Internaționale a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI),  din care aceasta face parte.

 

Noul regulament nu derogă de la Legea nr. 94/1992, nu adaugă la prevederile acesteia (cum s-a întâmplat în cazul vechiului regulament) și nici nu elimină vreuna dintre competențele legale ale Curții de Conturi, ci le întărește și le așază pe principii funcționale și moderne, la nivelul standardelor în domeniu.

 

2. O altă afirmație din articol subliniază alterarea independenței auditorilor prin revizuirea documentelor întocmite de aceștia.

 

O primă precizare în acest sens o facem în ceea ce privește înțelegerea greșită a independenței absolute a auditorilor. Conform standardelor internaționale de audit, independența în asumarea finală a raportului de audit este a Curții, nu a auditorului public extern, a cărui muncă poate fi revizuită, completată și evaluată, pe baza unei motivări temeinice. De altfel, revizuirea muncii auditorilor era prevăzută și în vechiul regulament invocat de autorul articolului (vezi pct. 78 din RODAS – ” Revizuirea documentelor de lucru se realizează astfel: — de către șeful de echipă, atunci când echipa de control este formată din 2 sau mai mulți auditori publici externi; — de către una dintre următoarele persoane: șeful de serviciu, directorul adjunct al camerei de conturi sau directorul din cadrul departamentului, în funcție de modul de organizare și funcționare a structurii respective, atunci când la acțiunea de control participă un singur auditor public extern”) și a fost menținută și în noul regulament. Diferența este aceea că în noul RAAPE verificarea se face mai temeinic, argumentat și pe mai multe paliere, pentru creșterea calității și pentru înlăturarea oricărei forme de abuz și subiectivism. De altfel, sistemul informatic de gestionare a datelor din audit pe care l-am implementat la Curte, SPID, permite trasabilitatea raportului de audit, motivarea temeinică a revizuirilor, identificarea persoanei care le-a operat și transparența acestor revizuiri în timp real.

 

Curtea de Conturi a României a trecut în ultimii ani printr-un proces de analiză și evaluare obiectivă, făcut de experți externi, conform standardelor internaționale de audit. Analiza funcțională a CCR (realizată de Centrul de excelență al GAO – Government Accountability Office, instituția supremă de audit a S.U.A) și analiza inter-pares (realizată de experți din instituțiile supreme de audit din Polonia, Olanda și Austria) au reliefat necesitatea creșterii calității rapoartelor de audit prin introducerea unui sistem de control al calității mult mai articulat, atât în ceea ce privește asumarea acestora la cel mai înalt nivel (Plenul Curții), cât și existența unor structuri independente care să le revizuiască. Aceste documente pot fi consultate pe site-ul instituției, la adresa https://www.curteadeconturi.ro/stadiul-implementarii-ccr-sai-pentru-cetatean. Mai multe nivele de verificare a calității rapoartelor nu înseamnă o alterare a independenței auditorilor, ci o certificare a faptului că sunt implicați mai mulți experți ai Curții în produsul final, care ajunge în fața Parlamentului, respectiv a cetățeanului. Odată cu adoptarea rapoartelor în Plen, în ședințe la care vor participa și reprezentanți ai instituțiilor auditate, așa cum prevede noul Regulament, se elimină subiectivismul și se reduce posibilitatea  erorii umane întrucât toți consilierii de conturi, așa cum prevede un organism colegial de conducere, sunt implicați în actul  de decizie. Produsul final, raportul de audit, aparține instituției supreme de audit, nu echipei care a efectuat misiunea.

Menționăm că toate rapoartele vor fi publicate și de aceea responsabilitatea calității lor revine Curții de Conturi a României, instituția supremă de audit a României.

 

3. În ceea ce privește supoziția că prin noul regulament se diminuează influența și poziția Curții acum, când a primit un rol principal în verificarea cheltuirii fondurilor europene din PNRR, putem afirma din start că există o confuzie în ceea ce privește înțelegerea legii care guvernează activitatea noastră.

În baza prevederilor OUG nr. 124/2021 care stabilesc cadrul instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, organismul cu atribuții în controlul acestor fonduri este Autoritatea de Audit, în condițiile art. 12 și 13 din Legea nr. 94/1992. Potrivit art. 13 din Legea nr. 94/1992, ”Autoritatea de Audit este un organism independent din punct de vedere operaţional faţă de Curtea de Conturi şi faţă de celelalte autorităţi responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor comunitare nerambursabile”. De asemenea, în temeiul aceluiași articol, Autoritatea de Audit este singura autoritate naţională competentă să efectueze, în conformitate cu legislaţia comunitară şi naţională, audit public extern asupra fondurilor prevăzute la art. 12 din lege și asupra altor fonduri, cum este cazul fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență.

 

Noul RAAPE nu are vreo influență asupra activității Autorității de Audit. Activitatea specifică a acesteia se desfășoară în baza unor proceduri aprobate în conformitate cu dispozițiile art. 15 alin. (3) din Legea nr. 94/1992, raportat la art. 24 din OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora. Singura legătură a Curții de Conturi cu Autoritatea de Audit este de natură administrativă, instituția noastră asigurând suportul logistic necesar desfășurării activității sale specifice.

Totodată, solicităm să aveți în vedere și inexactitatea afirmației potrivit căreia Curtea de Conturi ar avea un președinte și patru vicepreședinți, în condițiile în care domnul Lucian Dan Vlădescu este președintele Autorității de Audit, iar domnul Florin Tunaru este vicepreședinte al aceluiași organism.

 

Concluzie:

Noul Regulament este aprobat în conformitate cu prevederile legale și nu reprezintă un act subversiv și personal de subminare a instituției supreme de audit. Acesta este un act normativ necesar, elaborat în baza standardelor internaționale de audit, cu aportul și expertiza consultanților externi din instituții supreme de audit și ținând cont de realitatea socio-politică a contextului românesc și european.

 

Modificarea RODAS-ului (Regulamentul de organizare și desfășurare a activității specifice) și a reglementarilor interne de audit a fost una dintre recomandările cheie ale echipelor de experți care au realizat analiza funcțională a Curții de Conturi (GAO -SUA) și analiza inter-pares (SAI Polonia, Olanda, Austria), pentru ca activitatea CCR sa fie in concordanța cu standardele internaționale de audit.

 

Noul regulament rezultă din necesitatea de a oferi entităților auditate îndrumare în ceea ce privește interacțiunile acestora cu reprezentanții Curții, în vreme ce normele metodologice destinate auditorilor vor fi incorporate în manualele de audit, pentru a promova coerența și calitatea auditului. Astfel, Curtea de Conturi a actualizat, testat si adoptat în această perioadă, alături de experții externi, manualul de audit financiar. Manualul de audit de conformitate și cel de audit al performanței se află încă în procesul de revizuire.

 

Analizele făcute de-a lungul timpului asupra activității Curții (SIGMA 2000 și 2006 – Suport for Improvment in Governance and Management, o inițiativă comună a OECD și Uniunea Europeană, Analiza Funcțională și Analiza inter-pares), reliefează un hiatus, o ruptură între reminescențele jurisdicționale ale Curții (decizia) și calitatea ei de structură colegială. Acest hibrid, care a funcționat până acum, făcea, în opinia experților, ca rapoartele să fie percepute de auditați doar prin calitatea lor punitivă. De aceea, recomandările primite în procesul de analiză și modernizare se referă la maximizarea impactului activității Curții, cu ajutorul Parlamentului, în detrimentul unui organism cu rol punitiv, ale cărui măsuri erau permanent contestate și neduse la îndeplinire.

Prin noul Regulament și prin modificările aduse manualelor de audit, Curtea de Conturi a României va continua să își asume rolul de garant al utilizării legale și eficiente a fondurilor publice (identificând frauda și sesizând organele în drept, acolo unde este cazul), dar face și următorul pas, acela de asanare, îmbunătățire și corectare a sistemului de control intern managerial și a sistemului financiar în general pentru ca sincopele să nu mai apară sau să fie reduse. Creșterea performanței instituțiilor auditate este principalul scop al noilor reglementări pe care Curtea le-a adoptat, iar acest deziderat, potrivit analizelor făcute, nu poate fi atins fără un rol de consiliere, de utilizare a bunelor practici și exemple de urmat.

Curtea de Conturi este conștientă că schimbările făcute în activitatea ei necesită o comunicare mai amplă, de aceea, în perioada următoare vor fi organizate întâlniri cu entitățile auditate și reprezentanți ai mass-media pentru familiarizarea acestora cu schimbările produse.

Vom continua, în calitate de instituție supremă de audit, să ne asumăm un rol de partener credibil și onest pentru entitățile auditate, bazat pe o activitate de audit profesionistă, responsabilă, eficientă și documentată, având ca țintă finală cheltuirea fondurilor publice în interesul cetățeanului.