Drept la replică din partea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului

Pe 9 decembrie 2018, G4Media a publicat, la categoria ANCHETE, un text cu titlul „Pe final de an, Emil Constantinescu cere Senatului să-i mai dea bani pentru Institutul Levantului/Solicitarea l-a uimit și pe Tăriceanu”. Ancheta G4 Media este tendențioasă, conține multe informații false și a fost realizată fără a cere un punct de vedere din partea Institutului. Din acest motiv, în baza dreptului la replică, Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului este nevoit să facă precizări care restabilesc adevărul. Pe scurt și pe înțelesul tuturor, Institutului Levant i s-au luat 4 0000 000 lei din buget și i s-au dat înapoi 20 000 lei.

Institutului Levant i-a fost redus bugetul cu 74% la rectificarea din septembrie 2018. A putut funcționa pentru că partenerii interni și externi au asigurat costurile multora dintre conferințele organizate, dar contracte încheiate anterior au rămas neonorate

Chiar din primul paragraf, ancheta publicată de G4 Media conține o informație falsă. Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (ISACCL), centru de excelență al Academiei Mondiale de Artă și Știință, nu cere bani în plus față de bugetul fixat la începutul anului 2018, ci încearcă să recupereze, din bugetul redus cu 74% în luna septembrie, sumele necesare pentru necesități stringente.

Reducerea bugetului cu 74% nu a luat în considerare faptul că, în acel moment, Institutul avea contracte încheiate, cu derulare până la sfârșitul anului, și neonorate la plată, că majoritatea cheltuielilor au fost programate pentru semestrul II, inclusiv plata pentru activități desfășurate în semestrul I. Conferințele programate la începutul anului 2018 au putut fi duse la bun sfârșit doar pentru că parteneri interni și externi au asigurat costurile multora dintre acestea.

Membrii Consiliului Științific, inclusiv Emil Constantinescu, au refuzat să fie remunerați încă de la înființarea Institutului

Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului este prezentat drept o sinecură pentru Emil Constantinescu. Altă informație falsă. Niciunul dintre membrii Consiliului Științific, cel care coordonează întreaga activitate a Institutului, nu este plătit. Iar participările lui Emil Constantinescu, președintele Consiliului Științific al ISACCL, la conferințe internaționale au fost asigurate de organizatorii acestora. Pentru completa edificare a celor care demonstrează o utilizare improprie a termenilor, apelăm la Dicționarul Explicativ al Limbii Române, unde definiția cuvântului sinecură este foarte clară: „Slujbă, funcție bine retribuită, care cere munca minimă sau nu cere nicio muncă”. Așadar, despre ce sinecură vorbim?

„Vila” atribuită Institutului Levant ajunsese într-o stare de avansată degradare

Tendențioasă este și prezentarea sediului ISACCL, „o vilă pusă la dispoziție de RA-APPS pe bulevardul Mareșal Constantin Prezan, o zonă în topul celor mai scumpe chirii din București.” Clădirea menționată, construită la începutul anilor 60, a funcționat multă vreme ca grădiniță, iar atunci când a fost atribuită ISACCL ajunsese într-o stare de avansată degradare. Din acest motiv, au fost necesare elaborarea unui proiect și efectuarea unor ample lucrări de amenajare, precum hidroizolație la pardoseală și pereți, schimbarea pardoselii distruse la subsol, care fusese inundat de mai multe ori; refacerea grupurilor sanitare, care fuseseră amenajate pentru copii; compartimentarea și amenajarea spațiilor pentru birouri, bibliotecă, expoziții. Lucrările au fost efectuate de RAAPPS-SAIFI, urmând ca ISACCL să plătească amortisment. Mobilierul de birou nu a putut fi cumpărat și a fost asigurat prin donații.

Legea de înființare a Institutului Levant a fost votată de majoritatea partidelor parlamentare. Institutul nu se lasă târât în dispute politice

Realizatorii anchetei publicată de G4Media, semnată impersonal „Redacția”, probabil în ideea ca nimeni să nu poarte cu adevărat răspunderea pentru informațiile false difuzate, menționează că, în 2016, înființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului s-a lovit de opoziția președintelui Klaus Iohannis, care a retrimis legea de înființare în Parlament, fără să adauge că, după ce observațiile președintelui României au fost incluse în text, partidele parlamentare au votat favorabil, cu excepția PMP și USR.

După ce prezintă trunchiat obiectul de activitate al Institutului, „Redacția” trece la prezentarea Consiliului Consultativ al ISACCL și ajunge la concluzia că unii dintre membri acestuia sunt figuri controversate: Răzvan Theodorescu, Andrei Marga, Daniel Barbu și Puiu Hașotti. Premisa de la care s-a pornit în emiterea acestei concluzii este falsă și pornește de la dorința de a târî Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului în dispute politice. Deține „Redacția” competența necesară pentru a judeca performanțele academice ale celor menționați? Niciun cuvânt, în schimb, despre Consiliul Științific al ISACCL, cel care conduce întreaga activitate și avizează contractele de cercetare și proiectele științifice, din care fac parte membri ai Academiei Mondiale de Artă și Știință, președintele Academiei Române, rectorii universităților din București, Cluj-Napoca și Iași.

„Redacția” menționează că pe agenda conducerii Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, în luna noiembrie, figurează: “participarea lui Emil Constantinescu la sesiunea solemnă a Consiliilor Județene din Constanța și Tulcea, care a marcat 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România, participarea sa la Conferința internațională “River–Delta–Sea Systems. Celebrating 25 years of the National Research and Development Institute for Marine Geology and Geo-ecology – GeoEcoMar“ și o deplasare la reuniunea Board-ului Academiei Mondiale de Artă și Știință (WAAS) de la Dubrovnik, iar directorul-general al ISACCL, Andreea Grecu-Ciupală, a participat la o reuniune la Salonic.” Dar nu pomenește niciun cuvânt despre conferințele organizate de-a lungul anului 2018, despre proiectele și programele în derulare, prezentate pe site-ul www.institutlevant.ro.

Raport al Institutului Levant în primul an de activitate: opt conferințe naționale și internaționale, două expoziții, nouă programe și proiecte multianuale în derulare

În raportul de activitate înaintat „Comisiei pentru cultură şi media a Senatului” și prezentat „Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Camerei Deputaților sunt prezentate pe larg activitățile Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului” din noiembrie 2017, când a devenit funcțional, și până la sfârșitul lui noiembrie 2018.

Aflat în primul an de activitate, Institutul a demarat un plan ambițios de cercetare științifică, a organizat opt conferințe naționale și internaționale și două expoziții: „De la meșteșug la artă. Prelucrarea pietrei” și “Cariere de piatră, cetăți și monumente arheologice în Dobrogea”. Prima dintre manifestări a avut loc în noiembrie 2017 și a fost găzduită de Parlamentul României. Conferința „Prin diplomație culturală spre pace durabilă” a fost urmată de alte conferințe cu participare prestigioasă: „Determinanții formulării noii ordini mondiale: conflict sau dialogul civilizațiilor” (martie 2018), „Solidarity of Empathy for Peace” (mai 2018), „Dobrogea. Martor al civilizațiilor Levantului. Punte între Extremul Orient și Occident” (iunie 2018), „Cercetări privind relațiile dintre România și Turcia în perioada 1878-2018” (septembrie 2018), „Istoria relațiilor româno-arabe: studiul limbii arabe și traducerea literaturii arabe în România” (octombrie 2018), „Profesorul Mihai Berza, un ctitor al cercetărilor românești asupra Levantului”. Sesiune comemorativă la 40 de ani de la plecarea dintre noi a primului director al Institutului de Studii Sud-Est Europene (noiembrie 2018), „Dobrogea – martor al civilizațiilor milenare ale Levantului” (noiembrie 2018), unde au fost prezentate rezultatele activităților de teren desfășurate în această vară, la care au participat cercetători, cadre didactice și studenți de la institute de cercetări și universități partenere ale ISACCL.

În luna septembrie 2018, ISACCL a organizat „Școala Anuală de Studii Bizantine”, un program de educație superioară, la București și Constanța, al cărei director este profesorul emerit Paolo Odorico, Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales (EHESS). Alături de profesorul Paolo Odorico, au susținut prelegeri alți patru distinși profesori de la universități din Salonic, Paris, Nicosia. Cursanții Școlii Bizantine au provenit din unsprezece țări europene. Primul Atelier Exploratoriu cu tema ”Bună guvernanță în Levant” a dezbătut leadershipul, stabilitatea în Orientul Mijlociu, problema gestionării resurselor de apă în Nordul Africii, importanța Mării Negre, precum și a Mării Mediterane pentru zona Levantului, construirea identității în zona Balcanilor.

În afara „Școlii Anuale de Studii Bizantine”, a atelierului exploratoriu cu tema ”Bună guvernanță în Levant” și a proiectului „Dobrogea – martor al civilizațiilor milenare ale Levantului”, ISACCL a inițiat în acest an alte șase proiecte multianuale: „Culturi preistorice în spațiul Levantului: Cucuteni-Trypillian”, „Levantul – Leagănul religiilor abrahamice”, „Levantul și levantinii în imaginea românilor”, „Levantul – Punte între civilizația Europei Occidentale și cea a Extremului Orient”, „Marile cărți ale Levantului” (constituirea bibliotecii ISACCL, accesibilă tuturor celor doritori), „Mărturii ale culturii și civilizației spațiului levantin” (expoziții organizate în sediul ISACCL).

Program preliminar și buget pentru 2019

Dacă G4Media ar fi solicitat un punct de vedere din partea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, conform unei minime deontologii profesionale, înainte de publicarea anchetei sale, ar fi fost scutită de publicarea unor informații false și de umbrele de îndoială care încep să planeze, inevitabil, asupra credibilității acestei publicații online.

Abia după publicarea anchetei, G4Media a solicitat informații legate de activitățile și bugetul anului 2019.

În programul preliminar al anului 2019, în afara continuării programelor și proiectelor deja menționate, cu un program mult mai susținut al cercetărilor pe teren, ISACCL și-a propus să organizeze cinci conferințe internaționale cu teme specifice activității sale. Cea mai importantă dintre acestea se înscrie în sfera diplomației culturale și își propune să promoveze candidatura României pentru Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite.

În proiectul de buget pentru 2019, fundamentat în luna noiembrie, sunt prevăzute toate aceste cheltuieli pe lângă categoriile bugetare specifice: cheltuieli de personal, bunuri și servicii (IT și comunicare, studii de cercetare, cărți și publicații de specialitate, tipărituri, furnituri de birou, materiale de curățenie, încălzire și iluminat, apă și salubritate, etc.). Bugetul solicitat de ISACCL este de 5 013 000 lei. În anul 2018, bugetul solicitat și aprobat a fost de 5 410 000 lei, redus cu 74% la rectificarea bugetară din luna septembrie. Suma primită ulterior, 20 000 lei, la rectificarea bugetară din luna noiembrie, nu acoperă necesități stringente cum ar fi plata utilităților, contracte încheiate, cu derulare până la sfârșitul anului, dar neonorate la plată. Astfel încât, din bugetul de venituri și cheltuieli aprobat la începutul anului 2018, nu s-a cheltuit decât 24,17 %.