Drum turistic deviat ca urmare a riscului de alunecare al trovanţilor de la Ulmet, în Ținutul Buzăului

Consiliul Judeţean (CJ) Buzău a dispus devierea unui traseu de acces şi instalarea unor indicatoare în zona trovanţilor de la Ulmet, din comuna Bozioru, ca urmare a faptului că două dintre roci prezintă risc de alunecare.

Fenomenul a fost accentuat în ultima perioadă de ploile torenţiale.

„Apele au săpat la partea inferioară a trovanţilor şi există pericolul de prăbuşire, doi sunt în situaţia aceasta. La unul există pericolul să alunece, iar la celălalt există pericolul să se rostogolească. Noi ne-am gândit la o consolidare cu beton, dar stricăm aspectul trovantului şi nu este ok. A plouat torenţial la noi în ultima perioadă. M-am gândit şi la altă soluţie, o împrejmuire. Cea mai bună soluţie ar fi însă o întărire a pietrei la nivelul solului, o lipire a trovantului de sol. Cu cât plouă mai mult, cu atât se slăbeşte baza lor”, a declarat, pentru Agerpres, primarul comunei Bozioru, Valentin Grigore.

Pentru a preveni producerea unor accidente, administraţia judeţeană a deviat traseul către cei doi trovanţi.

„Într-adevăr este o problemă acolo, există posibilitatea ca doi trovanţi principali să se surpe tocmai de aceea, chiar dacă sunt pe raza comunei Bozioru, noi ca autoritate judeţeană, ca membri ai Geoparcului ‘Ţinutul Buzăului’ am luat măsurile necesare, în primul rând de a schimba traseul, am pus semnele respective astfel încât oamenii să găsească o altă cale să viziteze zona. Oamenii în general vin, fac poze, se urcă pe obiectiv, aşa suntem noi. Este interzis de a te urca pe ei. Pentru a putea interveni la structura lor trebuie să vorbim cu specialişti”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Buzău, Petre Emanoil Neagu.

Autorităţile au cerut sprijinul unor specialişti care să stabilească soluţia prin care cei doi trovanţi vor fi stabilizaţi.

„Trebuie să vină un specialist să găsească o soluţie. Cauzele sunt simple, naturale, eroziune, vânt, mişcări tectonice. Încercăm soluţia cea mai bună pentru cetăţeni, pentru zonă să-i salvăm. Vom vedea expertiza celor care sunt de specialitate, vedem costurile, mai ales că este o zonă greu accesibilă cu utilaje. De vineri de când am fost informaţi, am fost în teritoriu, am pus semnele respective, indicatoare. Dacă am avea cultura acesta, sunt destul de stâncoase, poate să pice o piatră, este bine să fii atent la anumite aspecte măcar la 2-3 metri de obiectiv. Riscul cel mai mare ăsta este. S-ar mai putea face un lucru, găsim o posibilitate şi îi îngrădim şi atunci o să se supere lumea pe noi că am obturat…este şi asta o soluţie. Sunt sigur că nu cade pe cineva?”, a mai declarat Petre Emanoil Neagu.

Trovanţii de la Ulmet, comuna Bozioru, sau Babele de la Ulmet, cum mai sunt denumite rocile de forme nodulare, sferoidale, elipsoidale, cilindrice sau dendritice şi care pot cântări de la câteva grame, la câteva tone, monumente naturale care atrag anual mii de turişti din toate colţurile ţării datorită legendelor în care sunt învaluite.

Termenul ”trovant” este specific literaturii geologice române şi a apărut prima dată în anul 1907, în lucrarea naturalistului Gheorghe Murgoci, intitulată ”Tertiarul din Oltenia”.

Potrivit geologilor, trovanţii sunt nişte conglomerate, formate în terenurile nisipoase şi în cele ce prezintă stratificaţii de gresie bogate în carbonat de calciu. Atunci când suprafaţa devine umedă, mineralele încep să se răspândească şi creează o presiune asupra nisipului, care îl determină să se extindă şi pietrele să ”crească”. Pietrele „cresc” prin depunere constantă cam 4-5 centimetri în 1.200 de ani.