Dumnezeu nu mai locuiește aici?

Nu există statistici cuprinzătoare, însă fenomenul este în creștere în multe țări occidentale unde procesul de secularizare a dus la eliminarea lăcaşurilor de cult, adică a bisericilor, scrie La Stampa, citată de Rador. Țări precum Franța, Belgia, Olanda, Elveția, SUA și Canada sunt printre cele mai afectate, dar şi în Italia efectele încep să se resimtă într-o măsură mai mică.

Problema este felul în care sunt utilizate edificiile dezafectate, supuse unor transformări în care se pierde complet sensul originar al clădirii, astfel încât fostele biserici devin discoteci, cluburi de noapte (așa cum s-a întâmplat în cazul unei faimoase biserici din Praga), garaje, gelaterii, moschei, magazine, baruri, restaurante, săli de sport, saloane de înfrumuseţare ş.a.m.d.

Modificări radicale care de foarte multe ori fac rău comunităţilor de cetățeni sau de credincioși şi care riscă să anuleze pentru totdeauna sensul sacrului aflat în istoria și în arhitectura acestor clădiri. Din aceste motive, Consiliul Pontifical pentru Cultură, Universitatea Gregoriană Pontificală și ICE, promovează o conferință internațională programată pentru luna noiembrie, la Universitatea Iezuiţilor, intitulată „Dumnezeu nu mai locuiește aici?“ dedicată acestui subiect.

Dar, mai ales, cu acea ocazie vor fi prezentate liniile directoare privind eliminarea și reutilizarea proprietăților bisericii, text care va fi discutat și aprobat în următoarele săptămâni de către delegațiile Conferințelor Episcopale din Europa, America de Nord și Oceania, care vor lua parte, şi ele la conferință.

În Italia există aproximativ 100.000 de biserici, din care 65.000 sunt parohiale, iar restul sunt deținute în primul rând de persoane private, de municipalități, regiuni, ordine și congregații religioase şi frății. FEC, Fondul Edificiilor de Cult de la Ministerul de Interne are puțin peste 820 de biserici, unele dintre acestea fiind faimoase precum Bazilica Santa Croce din Florența, S. Maria Novella și S. Marco din Roma, Santa Maria in Ara Coeli, S. Maria del Popolo, Santa Maria della Vittoria, S. Ignatie, S. Maria Nova și Sf. Francesca Romana, S. Maria Sopra Minerva, S. Andrea della Valle, Basilica din Ss. Giovanni şi Paolo al Celio. Lăcaşurile de cult ale FEC provin din exproprierilor efectuate de statul italian la 800.

Pregătind conferința, Cardinalul Gianfranco Ravasi, președinte al Departamentului pentru Cultură, a anunţat că a înregistrat ”un interes extraordinar din partea Conferințelor Episcopale din diferite țări”. Ravasi a explicat că fenomenul are mai multe aspecte: „Primul este istoric, deoarece problema rechiziționării proprietăților bisericii s-a verificat mereu, e destul să ne gândim la Napoleon, și apoi la perioada Renaşterii. Mai există şi un aspect geografic, deoarece problema priveşte țări foarte diferite între ele şi care se află în Europa, America, Oceania. În cele din urmă, nu trebuie neglijat nici aspectul socio-cultural deoarece fenomenul cedării lăcaşurilor de cult înseamnă declinul practicii religioase și a clerului şi progresul secularizării”.

(Sursa: Rador/ Tradcere de Cătălina Păunel/ Foto: Wikipedia)