După 16 luni de criză, Belgia are o coaliţie majoritară şi un nou prim-ministru, un liberal flamand. Naţionaliştii neerlandezi au fost trimişi în opoziţie

La 16 luni după alegeri, Alexander De Croo, un liberal flamand, se află în fruntea unei coaliţii de şapte partide, trimiţându-i în opoziţie pe naţionaliştii majoritari în Flandra. Încheierea negocierilor, miercuri în zori, pune capăt unei crize politice de 493 de zile de la legislativele din 26 mai 2019.

Marcat de un progres al extremelor şi ecologiştilor, acest scrutin a fărâmiţat şi mai mult peisajul politic şi a complicat sensibil constituirea unei majorităţi în jurul partidelor tradiţionale, ieşite slăbite. Între misiunile regale şi iniţiativele oficialilor politici a fost nevoie de peste 10 tentative după vot pentru a armoniza poziţiile.

Revenirea socialiştilor şi ecologiştilor

Ţinând cont de destrămarea, la sfârşitul lui 2018, a coaliţiei de centru dreapta la putere din 2014, sunt peste 21 de luni de când Belgia a fost privată de un guvern majoritar. Până la urmă, şapte partide au reuşit să se înţeleagă ca să preia frâiele în plină criză economică legată de pandemia de coronavirus. Este vorba despre şase partide din familiile socialistă, liberală şi ecologistă (de fiecare dată o formaţiune francofonă şi corespondentul ei neerlandez), la care se adaugă CD&V, partidul creştin-democraţilor flamanzi.

Coaliţia de patru familii botezată „Vivaldi”, cu referire la compozitorul celor „Patru anotimpuri”, marchează revenirea socialiştilor şi a ecologiştilor, în vreme ce naţionaliştii flamanzi din N-VA, primul partid din Flandra, asociaţi la putere între 2014 şi 2018, sunt excluşi din coaliţie.

Potrivit unei surse apropiate de negocieri, ecologiştii ar trebui să moştenească trei sau patru portofolii ministeriale, printre care cele de la Climă şi Mobilitate.

Alexander De Croo, ministru al finanţelor în echipa care a fost la putere (din care făceau parte liberalii), este favorit pentru postul de prim-ministru.

„E nevoie de toată lumea”

Prezenţa unui flamand pe „rue de la Loi nr. 16”, o premieră după 2011, compensează faptul că acest nou guvern este minoritar în grupul deputaţilor neerlandofoni. „Era simbolic important să avem un prim-ministru flamand, căci acest guvern va fi atacat în Flandra, ale cărei cele mai mari două partide (N-VA şi Vlaams Belang) sunt în opoziţie”, a declarat pentru AFP politologul Dave Sinardet.

Alegerea lui Alexander De Croo, care urmează să fie oficializată joi dimineaţa la depunerea jurămantului în faţa regelui Philippe, a fost confirmată de preşedintele PS, Paul Magnette, însărcinat să conducă negocierile între partide. „Am tras la sorţi, a ieşit Alexander, şi este o alegere excelentă”, a spus Paul Magnette glumind la finalul conferinţei de presă despre rezultatul negocierilor.

Fără a detalia conţinutul acordului, Alexander  De Croo s-a referit la fractura politică între nord şi sud, afirmând că ”este nevoie de toată lumea pentru a face să funcţioneze din nou ţara noastră”. „După 16 luni de criză prea lungă care a distrus în profunzime încrederea în politică, avem de făcut o muncă uriaşă pentru a o recâştiga”, a dat asigurări Paul Magnette.

Vot de încredere pe viitor

Alexander De Croo, care la 44 de ani se poate lăuda cu o ascensiune politică fulger, îi va urma liberalei francofone Sophie Wilmès, prima femeie care a condus un guvern în Belgia, aflată în funcţie din octombrie 2019.

În fruntea unei grupări de centru dreapta susţinute de numai 38 din 150 de deputaţi, Sophie Wilmès beneficia de la mijlocul lunii martie de puteri speciale care permiteau executivului său să guverneze prin decrete regale pentru a înfrunta pandemia care a facut 10.000 de morţi în Belgia.

Această perioadă excepţională a luat sfarşit pe 1 octombrie, termenul fixat pentru a ieşi din criza politică. Este un lucru realizat. Deputaţii belgieni trebuie să se întoarcă joi după amiaza în hemiciclul Parlamentului European – împrumutat special pentru a se respecta distanţa – pentru prezentarea noului guvern. Votul de încredere ar putea interveni sâmbătă.

Reputată ca neguvernabilă, Belgia a cunoscut în 2010-2011 un record de 541 de zile fără guvern în exerciţiu.

Sursa: Les Temps / Traducere: Gabriela Sîrbu (Rador)