După 50 de ani, Statele Unite încearcă să plaseze un modul de asolizare pe Lună, în ianuarie 2024

La peste 50 de ani după ultima misiune din programul spaţial Apollo, Statele Unite vor încerca să plaseze din nou un modul de asolizare pe Lună în data de 25 ianuarie 2024, a anunţat miercuri John Thornton, CEO-ul companiei americane Astrobotic, ce ar putea deveni prima firmă privată care reuşeşte o astfel de performanţă, informează AFP, preluată de Agerpres.

Modulul de alunizare, denumit Peregrine, nu va avea niciun astronaut la bord. El va transporta însă cinci instrumente ştiinţifice ale NASA, care doreşte să studieze mediul lunar pentru a pregăti viitoarele sale misiuni Artemis cu echipaj uman.

Agenţia spaţială americană a ales în urmă cu mai mulţi ani să acorde unor companii sarcina de a trimite experimente ştiinţifice şi tehnologice pe Lună – un program denumit CLPS.

Acele contracte cu preţuri fixe vor permite dezvoltarea economiei lunare şi furnizarea unui serviciu de transport spaţial la un preţ mai scăzut.

„Ceea ce încercăm noi să facem este să încercăm o lansare şi o asolizare pe suprafaţa Lunii la un cost ce reprezintă doar o fracţiune din ceea ce ar costa prin metodele clasice”, a declarat într-o conferinţă de presă John Thornton, CEO-ul companiei Astrobotic, al cărei sediu general se află în oraşul american Pittsburgh.

„Doar aproximativ jumătate din misiunile care au fost lansate spre suprafaţa Lunii au reuşit. Deci, este o provocare cu adevărat colosală. Voi fi îngrozit şi entuziasmat în acelaşi timp în toate fazele misiunii”, a adăugat el.

Lansarea este programată pe 24 decembrie din Florida cu ocazia zborului inaugural al noii rachete dezvoltate de grupul industrial ULA, denumită Vulcan Centaur.

Sonda spaţială va avea apoi nevoie de „câteva zile” pentru a ajunge pe orbita lunară, dar va trebui să aştepte până pe 25 ianuarie înainte să încerce să alunizeze, pentru ca toate condiţiile de luminozitate la nivelul scoarţei selenare să fie întrunite, a explicat John Thornton.

Coborârea va fi realizată în sistem autonom, fără intervenţie umană, dar va fi urmărită de la centrul de control al companiei americane.

În primăvara acestui an, un start-up japonez, ispace, a încercat deja să devină prima companie privată care reuşeşte o asolizare controlată pe Lună, însă misiunea s-a încheiat prin prăbuşirea vehiculului spaţial. Israel a înregistrat la rândul său un eşec similar în 2019.

Doar patru ţări au reuşit să trimită cu succes vehicule pe Lună prin intermediul agenţiilor lor spaţiale: Statele Unite, Rusia, China şi, recent, India.

În plus faţă de Astrobotic, NASA a încheiat contracte şi cu alte companii private, precum Firefly Aerospace, Draper şi Intuitive Machines. Aceasta din urmă îşi va realiza lansarea inaugurală cu ajutorul unei rachete construite de SpaceX, în ianuarie.

Oficialii de la NASA „sunt conştienţi de riscuri şi au acceptat că unele dintre aceste misiuni nu vor avea succes”, a declarat Chris Culbert, coordonator al programului CLPS. „Însă, chiar dacă nicio alunizare nu va fi reuşită, CLPS a avut deja un impact asupra infrastructurii comerciale care este necesară pentru a înfiinţa o economie lunară”, a adăugat el.

Prin programul său Artemis, NASA doreşte să înfiinţeze o bază pe suprafaţa Lunii.