După Macron, şefa diplomaţiei germane se duce în China. Mulţi vor ca ea „să repare daunele”

Ministrul german de externe Annalena Baerbock începe joi o vizită în China, menită să reafirme unitatea politică a Uniunii Europene în faţa superputerii emergente, în condiţiile în care comentariile lui Emmanuel Macron au dezvăluit posibile fisuri în abordarea comună faţă de Beijing, relatează Reuters, citată de News.ro.

Într-un interviu publicat duminică de Politico şi Les Echos, preşedintele francez a declarat că Europa ar trebui să aibă o strategie de autonomie faţă de Statele Unite şi a avertizat în privinţa urmării exemplului american în ceea ce priveşte Taiwanul, principalul punct de dispută între Washington şi Beijing. În ochii multor politicieni, diplomaţi şi analişti europeni, aceste comentarii au reprezentat dovada că Beijingul a reuşit să destrame unitatea transatlantică, ceea ce-şi dorea de mult.

Declaraţiile lui Emmanuel Macron sunt văzute de mulţi ca o lipsă de fermitate în ceea ce priveşte Taiwanul, o insulă democratică pe care China o consideră o provincie a sa rătăcită în ambiţii separatiste şi pentru care nu exclude folosirea forţei pentru a o readuce în sânul său.

În anturajul preşedintelui francez, au fost denunţate „reacţiile exagerate”, iar apropiaţii au asigurat că poziţia lui Macron faţă de Taiwan şi China nu s-a schimbat şi îşi menţine politica păstrării „statu-quo-ului”, amintită miercuri de Emmanuel Macron în timpul unei vizite în Olanda.

Acest context dă şi mai multă greutate acestei prime vizite a diplomatului german în China, mulţi membri ai UE sperând că Berlinul se va folosi de această ocazie pentru a apăra un front european clar şi unit împotriva Chinei, spun analiştii.

„Acum este timpul pentru controlul daunelor (…) Dar norul vizitei lui Macron este foarte gros şi este într-adevăr dificil de determinat cum va evolua acest bilanţ”, a comentat Alicja Bachulska, cercetător pe tema relaţiilor China-UE la Consiliul European pentru Relaţii Externe.

Chiar şi fără comentariile lui Emmanuel Macron, vizita Annalenei Baerbock are toate şansele să fie delicată, întrucât ministrul german de externe adoptă o poziţie mai rigidă faţă de China decât cancelarul său Olaf Scholz şi pregăteşte măsuri pentru a reduce dependenţa Germaniei de a doua cea mai mare economie a lumii.

„Ea este văzută ca un fel de provocator de scandal”, spune Tim Ruehlig, expert la Consiliul German pentru Relaţii Externe, referindu-se la şefa diplomaţiei de la Berlin. „Aş fi surprins dacă acest lucru nu va juca un rol în vizita ei”, a adăugat el.

Annalena Baerbock trebuie acum să exprime clar poziţia Berlinului cu privire la Taiwan în timpul călătoriei sale, a declarat parlamentarul german Nils Schmid, care este de părere că prin comentariile sale, Emmanuel Macron a distrus orice speranţă de a avea o politică comună dinamică a UE cu privire la China.

Vorbind înaintea vizitei sale, în timpul căreia se va întâlni cu omologul său şi cu diplomaţi chinezi de rang înalt, Annalena Baerbock a declarat că prioritatea sa este de a reaminti Chinei responsabilitatea sa de a-şi folosi influenţa pentru a opri invazia Rusiei în Ucraina.

De asemenea, ea doreşte să sublinieze că UE, în ansamblul său, consideră că o schimbare unilaterală a statu quo-ului în Strâmtoarea Taiwan ar fi inacceptabilă.

„Trebuie să analizăm mai sistematic riscurile dependenţelor unilaterale şi să le reducem”, a spus ea, adăugând că principiul director al politicii UE privind China este acela de a o vedea ca pe un partener, un concurent şi un rival de sistem.

Unele capitale europene cu legături puternice cu SUA, în special în estul blocului, speră că poziţia diplomatului german va fi mai apropiată de cea a preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a vizitat China în acelaşi timp cu Macron.

Numeroşi analişti au subliniat contrastul dintre tonul adoptat de Emmanuel Macron şi cel al Ursulei von der Leyen, ale cărei comentarii au fost considerate mai critice la adresa Chinei. Ea afirmase, cu câteva zile înainte de vizita sa, că Europa ar trebui să îşi reducă riscurile diplomatice şi economice cu Beijingul.