Echilibrul politic a fost perturbat în PE, dar forţele pro-UE păstrează o majoritate clară / Dominația PPE – S&D s-a încheiat după 40 de ani

Forţele pro-UE au conservat o majoritate clară în cadrul Parlamentului European, însă legislativul comunitar va trebui să întoarcă pagina după dominaţia istorică a două familii politice, în urma unui scrutin din care iese mai fragmentat ca niciodată, relatează luni AFP, preluată de Agerpres.

Prima concluzie a scrutinului european este că creştin-democraţii din PPE şi social-democraţii din S&D nu mai sunt în măsură să formeze singuri o majoritate, rămânând totuşi cele mai mari grupuri din hemiciclu.

Progresele naţionaliştilor şi populiştilor, dar şi cele ale liberalilor şi Verzilor, au costat zeci de locuri din cele 751, câte are Parlamentul European.

Grupurile lor – cu 180 de locuri pentru PPE şi 152 pentru S&D conform ultimelor proiecţii – nu vor putea reedita „marea coaliţie” care le-a permis să construiască compromisuri privind textele legislative şi să-şi împartă posturile de putere.

Este sfârşitul unei epoci, cea a dominaţiei a două partide, care persistă de aproape 40 de ani în Parlamentul European.

Potrivit unor estimări care rămân să fie confirmate, Liga lui Matteo Salvini ar putea deveni partidul naţional cu cei mai mulţi membri în Parlamentul European, cu excepţia poate a Partidului Brexit al lui Nigel Farage.

Grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENF), în care se află în prezent deputaţii Adunării naţionale şi ai Ligii, ar creşte de la 36 de membri la 57 în următorul PE, potrivit ultimelor proiecţii. Grupul populist Europa Libertăţii şi a Democraţiei Directe (EFDD) ar câştiga şi el o aproape o duzină de locuri, până la 54.

Naţionaliştii, populiştii şi alţi eurosceptici, chiar dacă au realizat progrese, rămân totuşi departe de a putea revendica roluri de prim-plan în cadrul Parlamentului European.

Şi cu cât ele sunt mai divizate şi chiar în dezacord profund asupra anumitor subiecte, recompunerea anticipată a alianţelor lor rămâne un lucru neclar.

Dacă partidul prim-ministrului ungur Viktor Orban, care nu a părăsit PPE în pofida suspendării lui pentru provocările sale anti-UE, „nu face nicio mişcare, nu văd cum liniile grupurilor politice actuale s-ar putea mişca”, estimează Eric Maurice, din cadrul Fundaţiei Robert Schuman.

„Nu populiştii şi naţionaliştii sunt cei care au câştigat cele mai multe locuri, ci grupul nostru proeuropean”, a declarat în noaptea de duminică spre luni şeful grupului ALDE din PE, Guy Verhofstadt.

Acest grup va deveni, cu 105 locuri potrivit ultimelor proiecţii, al treilea în PE. Datorită în special aportului listei „Renaissance” a preşedintelui francez Emmanuel Macron, chiar dacă ea nu a reuşit să devanseze partidul lui Marine Le Pen în alegerile din Franţa.

„Nicio majoritate solidă nu va fi posibilă în Parlamentul European fără noul nostru grup”, a prezis Guy Verhofstadt.

Verzii au afirmat şi ei duminică că au devenit „indispensabili”, potrivit noului lor lider de grup din PE, Philippe Lamberts, după progresul înregistrat duminică, care le permite să obţină 67 de locuri, faţă de 51 în precedenta legislatură.

Acest nou peisaj politic fragmentat va face căutarea compromisului mai complexă, fie că este vorba despre mari reforme sau despre împărţirea posturilor de putere la Bruxelles.

Cursa pentru succesiunea lui Jean-Claude Juncker (PPE) la preşedinţia PPE va furniza un prim test. Şi asta de luni dimineaţă, odată cu începutul tratativelor între grupurile politice din PE.

Pentru că dacă numele candidatului la preşedinţia executivului european trebuie decis între şefii de stat şi de guvern ai celor 28, el trebuie apoi să obţină o majoritate, respectiv 376 de voturi, în rândul eurodeputaţilor pentru a fi ales.

După formarea noului Parlament European, o înţelegere între cel puţin trei grupuri va fi necesară, mai notează AFP.

Astfel, Partidul Popular European (PPE) obţine 179 de mandate în noul Parlament European şi rămâne cel mai mare grup politic, fiind urmat de Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor din PE (S&D) cu 150 de mandate.

Pe poziţia a treia s-ar plasa Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) împreună cu coaliţia Renaissance (Franţa) şi Alianţa 2020 USR PLUS (România), cu 107 mandate.

La mare distanţă, pe locul patru se situează Verzii, cu 70 de locuri în noul Parlament European.

Urmează la egalitate, cu 58 de mandate, Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR, grup ce include în prezent conservatorii britanici) şi Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENF, în care se află în prezent partidul francez Adunarea Naţională şi cel italian Liga).

La mică distanţă, având 56 de mandate, se plasează grupul Europa Libertăţii şi a Democraţiei Directe (EFDD), în timp ce Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică va deţine 38 de mandate în noul PE.