UPDATE Romsilva spune că tăierile de păduri din Parcul Național Retezat sunt într-o zonă-tampon / Ecologiștii cer stoparea imediată a tăierilor de păduri virgine din Parcul Național Retezat, de pe valea Râului Alb

UPDATE Romsilva spune într-un punct de vedere transmis G4media.ro că tăierile de păduri din Parcul Național Retezat de care vorbește activistul de mediu Călin Dejeu sunt într-o zonă-tapon, unde tăierile sunt permise, și în niciun caz nu e vorba de păduri virgine.

Vezi mai jos, în întregime, punctul de vedere al Romsilva: 

”Parcul Național Retezat avea, la înființarea sa în anul 1935, o suprafață de circa 10.000 de hectare. În prezent, suprafața sa este de 38.316 hectare, din care 21.731 hectare se află în zone de protecție, unde intervenția umană nu este permisă.

Toate aceste zone de protecție sunt prevăzute în actualul plan de management și vor fi menținute în viitorul plan de management al Parcului Național Retezat.

În Parcul Național Retezat sunt 20.500 hectare fond forestier, din care 13.511 sunt păduri private și doar 6.989 hectare sunt păduri de stat, administrate de ocoale silvice din cadrul Romsilva.

Din aceste păduri, 11.153 hectare se află în zone de protecție, deci în aceste păduri nu sunt efectuate lucrări silvice, iar în restul pădurilor, 9.347 hectare, aflate în zona ”tampon”, se pot efectua anumite lucrări, prevăzute de legislația de mediu.

Lucrările din zonele ”tampon”, sunt reglementate prin O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice și, conform Articolului 22 alin.(8) lit. J), sunt permise ”lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor, lucrări speciale de conservare cu accent pe promovarea regenerării naturale şi fără extragerea lemnului mort, cu excepţia cazurilor în care se manifestă atacuri de dăunători ai pădurii ce se pot extinde pe suprafeţe întinse, în primul rând de parcele întregi limitrofe zonelor cu protecţie strictă sau integrală, in restul zonei-tampon fiind permisă aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv cu perioada de regenerare de minimum 10 ani”.

În toate pădurile Parcului Național Retezat, în ultimii ani, în urma lucrărilor legale și autorizate au fost recoltați circa 4.000 metri cubi lemn/an, adică în jur de 0,2 metri cubi/hectar de pădure.

În Parcul Național Retezat au fost identificate 3.726,04 hectare păduri virgine și cvasivirgine, iar acestea au fost incluse în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, fiind strict protejate.

Din acestea, experții independenți au identificat 80,34 hectare de păduri virgine sau cvasivirgine în Valea Râul Alb și Râu – Șes, restul pădurilor, verificate în teren, neîndeplinind criteriile de includere în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine. Cum pădurile din aceste zone au fost parcurse cu lucrări silvice în trecut, nu a existat nicio bază științifică pentru includerea lor în zone de protecție.

Vă asigurăm că Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează parcurile naționale și naturale conform legislației de mediu, identifică și protejează pădurile virgine și cvasivirgine, nu ”masacrează” pădurile și nici nu ”distruge” patrimoniul natural”, este punctul de vedere al Romsilva. 

Articolul inițial: 

Călin Dejeu, biolog și activist de mediu, a lansat o campanie pe platforma declic.ro în care solicită autorităților să oprească de urgență exploatarea pădurii virgine din Parcul Național Retezat, de pe valea Râului Alb, sit Natura 2000.

Dejeu spune că pe aplicația Inspectorul Pădurii apar avize de transport având locul de exploatare în inima naturii sălbatice, în parcul național Retezat. Avizele sunt pentru firma SC Explo Nel SRL.

Foto: Captură de ecran din SUMAL cu cele doua locații de exploatare și limita parcului național Retezat

Foto: Aviz de transport lemn din SUMAL pentru firma Explo Nel din șaua Gorova, Parcul Național Retezat

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, firma SC Explo Nel SRL îi aparține lui Neluțu Arsenie Vulc din Hațeg, județul Hunedoara. Acesta este judecat la Judecătoria Hațeg pentru loviri și alte violențe.

Ecologiștii cer ministrului mediului, Tánczos Barna, să abroge ordinele de ministru prin care au fost aprobate exploatări silvice în parcul național Retezat și să retragă certificatul de atestare al firmei Explo Nel din Hațeg.

Semnatarii campaniei solicită Gărzii Naționale de Mediu să sisteze exploatarea din parcul național, să oblige autoritățile silvice să închidă drumul de tractor care urcă pe valea Râului Alb și să refacă solul, microrelieful și covorul vegetal de pe suprafața distrusă de drum.

Ecologiștii cer Romsilva și demiterea directorului administrației Parcului Național Retezat, Zoran Acimov.

”Parcurile naționale sunt de departe cele mai importate arii naturale protejate și, peste tot în lume, regula generală este că în parcurile naționale nu se efectuează exploatări forestiere.

Exploatările forestiere nu afectează doar biodiversitatea, ele distrug solul, microrelieful, peisajul și afectează sedimentele din râu, așadar alterează cadrul fizico-geografic.

OUG 57/2007 prevede că ”managementul parcurilor naționale asigură menținerea cadrului fizico-geografic în stare naturală”. Prin urmare, exploatarile forestiere în parcurile naționale sunt ilegale.

Conform literaturii științifice, Râul Alb este ultimul râu nealterat din Carpații Românești și trebuie folosit ca etalon”, arată ecologiștii în campania declic.

”În batjocorirea și distrugerea patrimoniului nostru natural s-a depășit orice limită. Chiar acum padurea este măcelărită în adâncul Parcului Național Retezat, chiar pe cea mai sălbatică vale, vale pe care nu era niciun drum, nicio clădire, nici măcar un traseu turistic. Este vorba de valea Râului Alb, element de notorietate mondială al patrimoniului nostru natural.

Alpinistul Aurel Sălășan mi-a povestit că pădurile scăpaseră neatinse pe valea Râului Alb datorită bunicului său, care a fost pădurar acolo. Silvicii de acum din zonă nu au mamă și nu au tată, nu mai văd pădurea, văd doar metri cubi de lemn și bani.

Prin proiectul PIN-MATRA au fost identificate pe valea Râului Alb 8 poligoane de pădure virgină. Chiar acum curg camioanele de lemne din parcul național, cu puncte de exploatare în două dintre aceste poligoane, acum evident distruse.

Conceptul de parc național este unul universal, nu este ceva ce să se definească prin legislația națională. În orice țară din lume se înțelege că într-un parc național este de neconceput să existe exploatări forestiere, în afară de România.

Este unul dintre motivele esențiale pentru care avem acum infringement pe păduri, dar nimănui nu pare să îi pese”, a declarat pentru G4media.ro biologul și ecologistul Călin Dejeu.

Notă: Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR.