Economia Canadei este afectată grav de pandemie: Deficit de 343 de miliarde de dolari, o treime din forța de muncă e în șomaj, datoria federală ajunge la 1.2 trilioane de dolari

Canada prognozează că va înregistra un deficit de 343 miliarde de dolari pentru anul fiscal următor, adică o creștere de peste 1000%, în condițiile în care, începând din luna martie a acestui an, guvernul a pompat bani în economie pentru a atenua efectele pandemiei de coronavirus și pe cele ale crizei economice care a însotit-o.

Aproximativ o treime din forța de muncă a țării este șomeră, iar analiștii se așteaptă ca economia să scadă cu aproape 7% în acest an. Închiderea majorității sectoarelor economice a declanșat cel mai mare declin economic al Canadei înregistrat după Marea Depresiune din anii 30, iar perspectivele nu sunt deloc încurajatoare.

Prognozele economice ale Canadei au fost prezentate de către ministrul de Finanțe, Bill Morneau, ca parte a unei „schițe” fiscale, în locul unui buget propriu-zis. De obicei, guvernul de la Ottawa prezintă un buget detaliat în luna martie a fiecărui an, dar bugetul pentru anul fiscal 2020/2021 a fost întârziat din cauza pandemiei.

Cele mai importante date:

* Deficitul pentru anii 2020-21 va fi de 343.2 miliarde dolari, de la 34.4 miliarde dolari prevăzuți înainte de pandemia de coronavirus. Este o creștere uriașă, de 1000%, o cifră nemaivăzută de la al Doilea Război Mondial, și care reprezintă aproape 16% din PIB-ul anual al țării (prin comparatie, în perioada 2018-19, deficitul anual al Canadei a reprezentat 0.6 la sută din PIB);

* Datoria federală netă va atinge 1.2 trilioane de dolari (o mie două sute de miliarde – n. red.) în martie 2021, de la 768 de miliarde înregistrate în prezent;

* Se estimează că rata datoriei federale raportată la PIB va crește la 49% în perioada 2020-21, de la 31% cât se înregistra înainte de criză;

* Rata șomajului a fost de 13.7% în luna mai, după ce scăzuse la un minim istoric în luna ianuarie a acestui an (5.5%);

* Aproape 6 milioane de canadieni nu au serviciu, o treime din forța de muncă, iar guvernul se așteaptă ca rată șomajului să rămână la aproximativ 10% pentru tot restul anului;

* Suportul federal direct pentru canadieni și companii a fost în această perioadă de 212 miliarde de dolari;

* Reducerea activității economice cauzată de pandemie a costat trezoreria federală o sumă suplimentară de 81.3 miliarde de dolari;

* PIB-ul va scădea cu 6.8% anul acesta – cel mai grav declin după Marea Depresiune;

* Analiștii se așteaptă ca economia să crească cu 5.5% anul viitor, cu condiția reluăriii activităților economice.

În prezentarea previziunilor economice, guvernul a afirmat: „Incertitudinea este inerentă oricărei prognoze. Cu toate acestea, în contextul actual, incertitudinea este mărită la niveluri fără precedent. Pe lângă faptul că recuperarea este determinată de rezultatele stării de sănătate publică, este posibil ca ea să nu urmeze tipare istorice – crizele pot avea un impact profund asupra economiilor, care conduc la o schimbare permanentă.”

Raportul guvernului a prezentat un exemplu în care un restaurant cu mai puține locuri pentru clienți va duce la mai puține locuri de muncă și bani mai puțini pentru companii. De asemenea, restricțiile continue la călătorie ar putea afecta imigrația, ceea ce ar duce la o creștere mai lentă a forței de muncă și a capacității angajatorilor canadieni de a ocupa locuri de muncă și servicii cheie.

Cât priveste ajutorul acordat canadienilor si firmelor, guvernul a indicat că va extinde programul de subvenționare a salariilor, care va ajuta angajatorii să acopere salariile pentru angajații cărora li s-au redus orele de muncă, respectiv Canada emergency wage subsidy (CEWS). Guvernul de la Ottawa a plătit deja aproximativ 80 miliarde de dolari în fonduri economice de urgență și intenționează să cheltuiască un total de 82.3 miliarde de dolari pentru programul de subvenții salariale în anul următor.

Cel mai important program de ajutor, Canada Emergency Response Benefit (CERB), a oferit 2.000 de dolari pe lună pentru canadienii care au câștigat mai puțin de 1.000 de dolari pe lună din cauza opririi economice. Peste opt milioane de canadieni au primit CERB de la începutul crizei.

De asemenea, persoanele în vârstă au primit bonusuri Old Age Security, iar familiile eligibile pentru alocațiile Canada Child Benefit au primit plăți totale suplimentare de 2 miliarde de dolari în luna mai.

„În timp ce calculam costul ajutării canadienilor, nu ar trebui să uităm că prețul neluării niciunei decizii ar fi fost mult mai mare,” a declarat premierul Justin Trudeau.

„Realitatea este că am asistat la un șoc fără precedent pentru sistemul nostru,” a spus  si ministrul Morneau. „Cu o criză de această amploare, cineva trebuia să suporte cheltuielile, iar guvernul federal a fost plasat în mod unic pentru a-și asuma această responsabilitate. Ne-am asumat acest rol pentru că era ceea ce trebuie să facem,” a afirmat ministrul de Finanțe.

Numere sumbre

Deficitul bugetar prognozat pentru anul fiscal următor este așadar uriaș. În toamna trecută, ministrul Morneau prognozase că deficitul pentru anul viitor va fi de 28.1 miliarde de dolari – în creștere de la un deficit de 14 miliarde de dolari în urmă cu doi ani, înainte ca Partidul Liberal al lui Trudeau să câștige un al doilea mandat la guvernare.

Dar închiderea majorității sectoarelor economiei Canadei, decisă pentru a limita raspândirea coronavirusului, a declanșat cel mai mare declin economic din țara nord-americană după criza din anii 30.

„Acestea sunt vremuri rele și toată lumea știe asta,” a scris revista Maclean’s, vorbind despre previziunile economice sumbre făcute de guvernul de la Ottawa, adaugând că „este ușor să te simți deprimat chiar și dacă alegi o pagină la întâmplare” din raportul prezentat de ministrul de finanțe.

Președintele și directorul executiv al Camerei de Comerț, Perrin Beatty, a declarat că deficitul și datoria adăugată, care valorează aproape jumătate din PIB-ul țării, vor „submina capacitatea fiscală a Canadei timp de decenii.”

Ca dovadă a crizei majore care a afectat tara, agenția Fitch Ratings a redus în iunie ratingul canadian de la AAA la AA+. Ultima dată când ratingul de țară al Canadei a fost redus a fost în 1995, de către Moody’s Investors Service Inc. La vremea respectivă, rata datoriei federale față de PIB era de aproximativ 66% – cea mai mare din G7 – și ratele dobânzilor erau mari.

Scenarii de criză

În raportul sau, guvernul federal a afirmat: „Chiar și fără revenirea transmisiilor necontrolate ale virusului, este probabil ca incertitudinea globală să rămână pentru ceva timp. În acest caz, companiile trebuie să decidă când să reînceapă angajarea și investițiile… Există riscul ca acest proces să fie prelungit până când există mai multă certitudine că virusul nu mai este o amenințare și că redresarea economică globală se desfășoară în mod solid. Între timp, multe firme vor trebui să urmeze protocoale stricte de distanțare fizică și vor opera cu o capacitate redusă.”

Executivul de la Ottawa a prezentat două scenarii de criză: unul care prevede „o recuperare inegală și treptată” și unul în care are loc o „reapariție a vitrusului,” lucru care „ar împiedica grav redresarea economică.”

Primul scenariu prognozează că o creștere repetată a numărului de infecții îi va face pe canadieni să ezite să viziteze majoritatea spațiilor publice și va obliga firmele să rămână închise, deoarece nu își vor putea permite costurile de redeschidere. Efectul negativ al pierderilor de locuri de muncă mai persistente și permanente va produce o scădere estimată de 9.6% a PIB-ului real.

În cel de-al doilea scenariu, experții guvernamentali au imaginat un viitor mai sumbru, în care transmiterea necontrolată a virusului reapare la sfârșitul acestui an și coincide cu următorul sezon gripal. Chiar și cu măsuri preventive îmbunătățite și urmărirea contactelor, oprirea prelungită a economiei ar afecta Canada cu un „impact negativ mai profund și de lungă durată.” PIB-ul Canadei va scădea teoretic cu 11.2% în 2020, iar declinul va fi „sub nivelul celor mai pesimiste prognoze ale sectorului privat până la sfârșitul anului 2021.”

În fata acestor cifre dramatice, ministrul de finanțe a încercat să ridice moralul canadienilor afectați de dificultățile economice și financiare.

„Canadienii sunt plini de resurse. Canadienii sunt rezistenți. Împreună, vom trece prin asta și vom construi o Canadă mai bună, mai corectă și mai puternică,” a spus el.

În același timp însă, ministrul Bill Morneau nu a oferit niciun indiciu despre momentul în care guvernul va intenționa să reducă din cheltuielile uriașe. Acest lucru a fost remarcat inclusiv de către președintele Camerei de Comerț, Perrin Beatty, care a criticat guvernul pentru că nu a inclus „un plan fiscal pe termen mai lung” și nu a oferit canadienilor „o imagine clară a provocărilor și o strategie coerentă de abordare a acestora.” Un alt motiv pentru care numeroși oficiali și analiști susțin că economia canadiană și obiceiurile consumatorilor ar putea să nu ajungă prea curând la nivelurile existente înainte de declanșarea pandemiei.

Banca Canadei, prin vocea guvernatorului adjunct, Lawrence Schembri, a atras și ea atenția joi că un al doilea val de COVID-19 și o altă rundă de blocaje extinse ale economiei ar putea avea un impact „foarte grav” asupra economiei canadiene și trebuie evitate.

Reamintim că, în luna martie, oficialii canadieni au închis majoritatea afacerilor neesențiale și au îndemnat oamenii să rămână acasă pentru a încetini răspândirea coronavirusului. În ultimele săptămâni, majoritatea provinciilor au început treptat să se redeschidă, dar cu restricții.

Pâna joi la prânz, Canada a înregistrat 106.720 de cazuri confirmate de persoane infectate cu COVID-19, din care 8.746 au murit. În același timp, 70.419 dintre bolnavi s-au vindecat. Canada a efectuat până în prezent 3.254.167 teste, cu 49.567 de teste administrate joi, conform datelor oferite de Global News.

Surse: Global News, CBC, CTV News, BBC, Maclean’s

Foto: Imagine din metropola canadiană Toronto / Sursa: G4Media.ro