G4Media.ro

Economia germană: Care e secretul succesului?

Economia germană: Care e secretul succesului?

V-ați întrebat vreodată de ce e atât de stabilă economia germană? Redactorul economic al Deutsche Welle, Kate Ferguson, e de părere că întreprinderile mici și mijlocii sunt cheia succesului.

„Cu ce vă ocupați?”

Mulți dintre noi se tem de această întrebare la petreceri. De obicei, ne batem capul cum am putea răspunde în așa fel încât meseria noastra să pară mai interesantă decât este în realitate. E și prima întrebare pe care i-o adresez lui Steffen Lange, managerul unei companii cu numele „Berliner Schrauben” (Șuruburi berlineze), când ne întâlnim la locul său de muncă într-o dimineață geroasă.

„Numele spune totul”, îmi răspunde Lange, „de unde suntem – Berlin, și pe ce ne concentrăm – șuruburi.”

Dar acest nume simplu nu reflectă întreaga poveste. 60 la sută din cifra de afaceri a companiei se datorează șuruburilor, Berliner Schrauben mai oferă, însă, și diverse unelte sau dispozitive speciale pentru țevi. E puțin probabil ca aceste produse să-i uimească pe musafiri la o petrecere, dar ele sunt foarte bune pentru a acoperi costurile vinului.

Campioni din umbră

Berliner Schrauben e un exemplu pentru ceea ce germanii numesc „Mittelstand”, IMM-urile. Termenul se referă la companiile mici și mijlocii cu mai puțin de 500 de angajați și o cifră de afaceri anuală sub 50 de milioane de euro. Acestor „campioni din umbră” li se datorează o mare parte din succesul economiei germane. Printre caracteristicile acestor companii se numără disponibilitatea de a găsi o nișă și de a se concentra mai degrabă pe o creștere stabilă decât pe o expansiune rapidă. „Profesionalismul înseamnă să faci ceea ce poţi cel mai bine”, spune Lange.

Întreprinderile mici și mijlocii oferă șase din zece locuri de muncă în Germania, lor li se datorează peste jumătate din randamentul economic al țării. În condițiile în care vârsta medie a populației crește și tinerii nu mai sunt interesați de meserii de tipul celor din industria metalurgică, lipsesc forțele de muncă. Adesea, imigranții sunt de mare ajutor: „Tocmai am angajat pe cineva din Kazahstan pentru hala noastră de producție,” spune Lange. „Merge foarte bine.”

Legi contradictorii și probleme birocratice

La Berliner Schrauben se poate lucra ori la birou, ori în hala de producție. Numărul femeilor și cel al bărbaților e aproape egal la birou, dar lucrurile arată altfel în hală. „Nu avem voie să angajăm femei pentru hală, pentru că legile germane le interzic să ridice în mod regulat mai mult de 12,5 kilograme. Șuruburile sunt din fier, iar acesta e greu, deci nu putem să angajăm femei pentru așa ceva”, explică Lange.

Nici măcar dacă femeia respectivă e foarte puternică? Managerul dă din cap. „Legile germane sunt uneori contradictorii. Pe de-o parte, nu am voie să discriminez o persoană pe baza sexului, a orientării sexuale sau a religiei, deci ar trebui să angajez și femei pentru hală. Dar nu pot să o fac din cauza codului muncii.”

Cu aceste observații începe o discuție despre una dintre cele mai mari probleme cu care se luptă angajatorii din „Mittelstand” – birocrația. O arată felul în care Steffen Lange scapă de diverse deşeuri. Centrul de logistică al companiei e la Hoppegarten, foarte aproape de Berlin, dar în afara capitalei, astfel încât acolo trebuie respectate legile statului federal Brandenburg, care înconjoară Berlinul.

„Transport deşeurile din lemn în Brandenburg, pentru că e mai ieftin să le depozitez acolo. Dar în cazul foliilor de metal e exact invers, așa că trebuie să fac încă un drum din Brandenburg înapoi la Berlin”, povestește Lange. Îl frustrează și diferențele dintre standardele privind prevenirea incendiilor în cele 16 landuri federale: „Focul nu arde altfel în fiecare land!”

Mai sunt multe de făcut pentru a soluționa astfel de probleme. Guvernul german a lansat câteva încercări în acest sens. Din 2015, pentru fiecare reglementare nouă, una veche trebuie să dispară, dar există excepții notabile, de pildă, legile legate de întreaga Uniune Europeană.

Ce se întâmplă după Brexit?

Lange descrie cum a afectat politica comercială a UE șuruburile. „Ne plângem de tarifele vamale de 20 la sută ale lui Trump, dar UE cerea, înainte, 85 la sută pe importurile de șuruburi fabricate în China.”

„85 la sută?”, întreb uimită. „Și cum e astăzi?”

„Tarifele vamale au scăzut la 12 până la 15 la sută, pentru că europarlamentarii și-au dat seama, într-un târziu, că dacă vorbești despre comerțul liber global, trebuie să fie implicate toate părțile.” De altfel, China s-a plâns de tarifele vamale la Organizația Mondială a Comerțului și a primit câștig de cauză.

Pentru a afla mai multe despre aceste tarife, l-am sunat pe Matthias Bianchi, consultant la Asociația germană pentru întreprinderi mici și mijlocii. „Citim o sumedenie de articole în presă despre felul în care un conflict comercial sau un așa-numit „no-deal Brexit” ar afecta firmele mari, cum ar fi producătorii de mașini. Dar vor avea de suferit și mulți furnizori mici.”

Cum va fi afectată întreprinderea Berliner Schrauben de această volatilitate economică și politică? Luând în considerare istoria ei de 70 de ani, în care compania a reușit să se adapteze la toate schimbările tehnologice razante, șansele ei de supraviețuire sunt mari. „Nu observi șuruburile, dar fără ele n-ar funcționa nimic”, spune Lange.

Să nu uitaţi acest lucru data viitoare când vă lăsați impresionați de jobul spectaculos al unui interlocutor la o petrecere.


Publicitate electorală

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

10 comentarii

  1. Sigur si IMM-urile germane au partea lor la succes, dar ce-ar fi economia germana fara „falitii” sudici ai UE, piata de desfacere pentru marfurile lor?
    A nu se intelege ca asta ar fi o pozitie anti-germana, capitalismul e capitalism, cel mai eficient domina. Doar observam.

    • Germania mergea foarte bine inainte sa fi tu „falitul” lor. Ba mergea chiar mai bine, ca nu trebuia sa te traga si pe tine in sus, in timp ce tu te straduiesti sa tragi in jos.

    • Fara acesti faliti, economia germana ar merge si mai bine.

    • Munca si organizarea o fac sa mearga, nu existenta „falitilor”. Acestia doar traiesc pe spinarea ei, atata tot.

    • uite de ce:

      „La Bruxelles hoţomania Deutsche Bank nu se pune ?”

      „Spalarea de bani de la Deutsche Bank şi cartelul Dieselgate nu-s scandaluri de corupţie ?”

      „Dar şi mai tare e cum au gasit autoritaţile germane “doi angajaţi”, ale caror nume inca nu au fost facute publice, suspectati ca”

      „nu au raportat cazuri de spalare de bani pentru tranzactii in valoare de 311 milioane de euro sau chiar de 350 de milioane de euro,”

      „sume “scurse” catre organizaţii din Insulele Virgine Britanice in 2016.”

      „Clienţi importanţi ai bancii (circa 900) au evitat plata taxelor in tarile natale, prin transferarea banilor catre paradisuri fiscale.”

      „Scandalurile Deutsche Bank şi Dieselgate au un numitor comun: ambele au fost dezvaluite din afara Germaniei, Panama Papers şi SUA.”

      „Banca germana mai are o pata pe reputaţie, pagubele uriaşe provocate clienţilor in vanzarea de credite ipotecare in 2007, dupa care”

      „a fost obligata sa plateasca 7,2 miliarde de dolari”

      „dupa o inţelegere cu Departamentul american de Justiţie.”

      http://www.national.ro/news/la-bruxelles-hotomania-deutsche-bank-nu-se-pune-643794.html/

    • G4, TRADATORILOR, NICI O VORBA DESPRE AFIRMATIA NEMTAILAILOR SI AUSTRIECILOR CUM CA

      „România sărbătorește a 100-a aniversare a ANEXĂRII FOSTEI PROVINCII MAGHIARE A TRANSILVANIEI. Cu acest cîștig teritorial de la prăbușirea Austro-Ungariei după primul război mondial, România și-a mărit teritoriul cu aproximativ o treime”.

      „ZDF ne spune că articolul este preluat de la DPA (Deutsche Presse-Agentur), care este o agenţie de ştiri ce are în acţionariat peste 190 ziare, reviste, companii de presă, companii de televiziune publice și private, cu sedii în 100 de țări. Fiind cea mai mare agenţie de presă din Germania, este clar că această ştire despre România a avut o circulaţie uriaşă, cu efecte greu de prevăzut.”

      ZDF: „România sărbătorește anexarea fostei provincii maghiare a Transilvaniei””

      https://www.cotidianul.ro/zdf-romania-sarbatoreste-anexarea-fostei-provincii-maghiare-a-transilvaniei/

  2. Xenofilia (germanofilia…) este o boală grea. Aviz antevorbitorilor @amice, esti idiot și @mihaita.

    „Succesul german” se bazează pe xenofilie. Atât. Câtă vreme noi și alții suntem germanofili (îmi scapă motivul de ce am fi atât de bolnavi dar, na, există bolnavi printre noi care trebuie tratați la cap), de-aia va fi germania plină de ‘succesuri’.

    • @rilache

      Ia cauta pe internet si vezi care e procentul de „straini” in Germania. „”Succesul german” se bazeaza pe xenofilie” ! Cata prostie in aceasta afirmatie! Si in plus, du-te in Germania, munceste cativa ani si in timpul asta ai sa-ti dai seama cum sunt angajatii germani comparativ cu romanii nostri. Cum este legislatiea muncii acolo. Cum lucreaza constiinta lor la locul de munca. Cum reactioneaza societatea, etc.

      Germania s-a ridicat datorita caracterului si spiritului lor ca popor, pe langa planul Marshall care a pompat sute de milioane de dolari in econmia lor dupa ’45. Constiinta si disciplina si know-how-ul in ceea ce fac sunt printre cele cateva trasaturi ale unui neamt de rand! Mai mult, citeste si in istoria lor recenta, din timpul lui Bismarck cum erau ei.

      In anii 70 se vorbea deja despre acea „Wirtschaftswunder” a lui Ludwig Erhardt ! Adica, reconstructia totala a Germaniei de vest dupa al II-lea razboi. Cativa ani buni, Germania a suferit de neajunsuri pana s-a ridicat. Poate pe merit, poate nu!

      Noi, la randul nostru, am fost subjugati de comisarii sovietici.

      Asta nu inseamna ca ceea ce nemtii numesc „Gastarbeiter” nu sunt importanti. Ba da, insa ei sunt „periferia” economiei lor. Miezul acesteia consta in Cercetare si Dezvoltare, high-tech, investitii financiare, educatie duala, printre altele.

      Spre ex., in 2007 guvernul federal a sprijinit 10-15 universitati de cercetare cu cca 16-17 miliarde de euro. Mai mult, miliarde bune, au fost investite in educatia emigrantilor – a propos de straini, pt limba germana si „aculturalizare”.

      Ce face Romania? De ce la noi universitatile au decazut atat de mult? Sau care este motivatia intrinseca si extrinseca a romanului de rand? Sau ce a facut guvernul parazitilor politici sa sprijine ceea ce poarte numele de „avantaje competitive strategice” ???

      NIKA!

    • @ riko

      mai trebuie adaugate si sumele de bani, aur, bijuterii scoase din germania cu submarinele si duse in america de sud sau carate cu trenul / camioanele in elvetia = MAMA TUTUROR RELELEOR DIN LUME.

      UE este de fapt Al IV-lea Reich.

      https://glwdocuments.wordpress.com/1944/11/27/the-red-house-report-07-nov-1944/

    • @ riko

      suna mai bine

      „aur, bijuterii si sume de bani”

      decat

      „sumele de bani, aur, bijuterii”