Economia Greciei, în genunchi în urmă cu un deceniu, este în plin boom

Paris Skouros arată spre cerul din fața biroului său din Atena, într-o zi obișnuită a săptămânii. În ultimele șase luni au apărut patru zgârie-nori. Blocurile au fost construite pentru a fi vândute investitorilor interesați de închirieri pentru turiști, investiții imobiliare sau spații de birouri. Mai departe, spre orizont, alte blocuri noi răsar.

Criza financiară din Grecia aproape că i-a ruinat afacerea, Skouros & Sons, o companie de ascensoare. Anii de măsuri dure de austeritate impuse de planurile de salvare internaționale au fost dureroși, a spus Skouros, în timp ce construcțiile noi au fost total blocate. Dar acum, o redresare economică defilează în forță, scrie site-ul dnyuz.com, care citează un articol NYT.

„În timpul crizei, am vrut doar să supraviețuim”, a spus Skouros, în timp ce în atelierul său răsuna sunetul ciocanelor lovind tabla. „Acum suntem profitabili, iar afacerile sunt atât de puternice încât nu putem găsi suficienți muncitori pentru a ține pasul cu cererea.”

Afectată de o datorie publică imensă, Grecia aproape că a sfâșiat zona euro în urmă cu un deceniu. Astăzi, este una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din Europa. Ca o recunoaștere semnificativă a redresării țării, agențiile de rating de credit și-au îmbunătățit evaluarea datoriei Greciei și au deschis ușa pentru marii investitori străini.

Economia crește de două ori mai mult decât media zonei euro, iar șomajul, deși încă ridicat, de 11%, este cel mai scăzut din ultimii zece ani. Turiștii s-au întors în masă, alimentând o frenezie a construcțiilor și noi locuri de muncă. Companii multinaționale, precum Microsoft și Pfizer, investesc. Iar băncile, care aproape s-au prăbușit în acea perioadă, s-au curățat de pasivele toxice și acordă din nou împrumuturi.

Grecia se confruntă în continuare cu riscuri. Muntele său de datorii s-a redus, dar, la 166% din economie, este printre cele mai mari din lume. Băncile din această țară dețin încă o grămadă de împrumuturi neperformante, peste media europeană. Iar austeritatea este încă proaspătă în mintea oamenilor, și pe fondul inflației puternice alimentate de războiul Rusiei din Ucraina.

Primul ministru al țării, Kyriakos Mitsotakis, un politician conservator favorabil mediului de afaceri, a fost reales cu o majoritate zdrobitoare în iunie, după ce a fost creditat ca fiind cel care a stimulat redresarea prin reducerea taxelor și a datoriilor. Guvernul a redus birocrația pentru întreprinderi și a majorat salariul minim. Țara rambursează acum chiar și fondurile cu care a fost salvată de la faliment înainte de termen.

Mitsotakis a salutat revenirea Greciei în grațiile investitorilor. „Nu vom mai permite niciodată să retrăim trauma unui faliment național”, a declarat el la o zi după cea mai recentă îmbunătățire a ratingului de țară.

Grecia a devenit centrul crizei datoriilor din Europa după ce Wall Street a făcut implozie în 2008. Irlanda, Portugalia și Cipru au fost, de asemenea, obligate să apeleze la planuri internaționale de salvare. Dar Grecia a avut cea mai grea situație, necesitând trei pachete de salvare din 2010 până în 2015, în valoare totală de 320 de miliarde de euro, cu termeni duri de austeritate. Veniturile gospodăriilor și pensiile au fost reduse. Economia s-a redus cu un sfert, iar sute de mii de întreprinderi s-au prăbușit, în timp ce băncile s-au confruntat cu probleme imense. În 2013, aproape o treime dintre greci erau șomeri.

„Ne-am fi dorit ca austeritatea să fie mai blândă, dar măsurile au fost contribuția Greciei la salvarea ei însăși”, a declarat Yannis Stournaras, fost ministru de finanțe, care este guvernatorul băncii centrale a Greciei și membru al consiliului de administrație al Băncii Centrale Europene. „Grecia a trebuit să ia aceste măsuri dure pentru a supraviețui”.

Grecia a scăpat de controalele fiscale stricte ale programelor de salvare în 2018, iar acțiunile guvernului de atunci au câștigat încrederea Uniunii Europene. În 2021, factorii de decizie de la Bruxelles au aprobat alte 30 de miliarde de euro pentru investiții în domeniul climei în Grecia, parte a unui efort mai amplu de susținere a economiilor din U.E. după carantinele generate de Covid-19.

În această lună, DBRS Morningstar, o agenție globală de rating recunoscută de Banca Centrală Europeană, a ridicat ratingul datoriei Greciei la categoria „investment grade”, o măsură care deschide ușa pentru ca fondurile de pensii și alți mari investitori să cumpere obligațiuni emise de guvern. Iar acest lucru va reduce costurile de împrumut pentru gospodării, întreprinderi și guvern, după ce BCE a crescut ratele dobânzilor pentru a combate inflația.

Moody’s, una dintre cele mai mari agenții de rating, a ridicat ratingul datoriei Greciei la 15 septembrie cu două trepte, foarte aproape de categoria „investment grade”, citând „schimbări structurale profunde” în economia, finanțele și sistemul bancar al țării.

Iar investitorii nu au întârziat să apară. Microsoft construiește un centru de date de 1 miliard de euro la est de Atena. Mai la nord, Pfizer construiește un centru de cercetare în valoare de 650 de milioane de euro. Companiile americane, chineze și europene propun afaceri în domeniul energiei regenerabile. Iar investițiile realizate de Cisco, JPMorgan, Meta și alte multinaționale sunt proiectate să aibă un impact economic de miliarde de euro în următorii câțiva ani.

Peste 10 milioane de turiști au venit în Grecia în această vară, în ciuda unui val de incendii, aducând venituri estimate la peste 21 de miliarde de euro. Construcțiile au crescut pe continent și pe insulele populare ale Greciei, impulsionate de o cerere în creștere pentru hoteluri, închirieri Airbnb și un program care permite străinilor să obțină o viză pentru a locui în statele UE dacă cumpără proprietăți imobiliare în Grecia de cel puțin 500.000 de euro.

Activitatea a stimulat afaceri precum cea condusă de Skouros. Compania, pe care o conduce împreună cu fratele său, John, a fost fondată de tatăl lor în 1965. Când comenzile s-au epuizat în timpul crizei economice, au reușit să se descurce prin repararea ascensoarelor pe care le instalaseră deja în Atena.

În prezent, are comenzi pentru lifturi în 10 clădiri, față de niciuna în timpul crizei și a carantinei Covid. La un preț de aproximativ 20.000 de euro pe ascensor, firma este din nou profitabilă. Skouros a majorat salariile cu 10 % și a angajat încă cinci oameni. Are nevoie de mai mulți, dar, într-o economie fierbinte, nu mai găsește doritori.

Revenirea se produce atât de repede încât Skouros este îngrijorat de formarea unei bule imobiliare. Așa că se ferește de construcțiile noi de clădiri înalte, de care se teme că ar putea da faliment, și se orientează către clădiri rezidențiale mai mici, cu finanțe solide.

Pentru alții, revenirea economică încă nu a vindecat cicatricile provocate de austeritate.

Dmitris Mitrofinakis, în vârstă de 67 de ani, s-a luptat să-și revină după ce a închis magazinul de decorațiuni interioare pe care l-a condus timp de peste 40 de ani, după ce și-a epuizat economiile personale în timpul crizei pentru a încerca să-l salveze. Când a ieșit la pensie, în 2015, pensia la care contribuia de mult timp a fost redusă la 1.300 de euro pe lună, de la 2.400 de euro pe care ar fi trebuit să-i primească.

„Austeritatea impusă Greciei a fost prea strictă”, a declarat Mitrofinakis, care locuiește într-un apartament modest împreună cu soția sa într-un cartier muncitoresc, adăugând că îi rămân puțini bani la sfârșitul lunii.

El vede semne că economia se îmbunătățește. „Când te uiți în jur, oamenii au mai mult de lucru și salarii mai mari”, a spus Mitrofinakis. „Dar o mulțime de alți oameni nu și-au revenit”, a spus el, adăugând că mulți dintre vecinii săi pensionari se străduiesc să se descurce.

Roula Skouros, un manager de hotel din orașul Tripoli, nu se așteaptă ca ratingul de investiție al Greciei să îi îmbunătățească viața. „Cineva care lucrează poate la bancă sau la bursă probabil că este afectat, dar eu nu sunt”, a spus doamna Skouros, care nu este rudă cu Paris Skouros.

Salariul ei a oscilat întotdeauna în jurul salariului minim, a spus ea. Dar, cu inflația care face ravagii la pompa de benzină și la magazinul alimentar, o economie îmbunătățită „nu înseamnă nimic dacă nu-ți poți permite să cumperi benzină și mâncare”, a comentat ea.

Într-un discurs recent, premierul Mitsotakis a recunoscut provocările și a promis că beneficiile redresării trebuie să fie resimțite de mai mulți. „Nu ne ascundem în spatele ratingului de investiție, spunând: „Am atins un obiectiv important – să trecem pe pilot automat””, a spus el.

Guvernul său a anunțat că își propune să crească salariul minim lunar la 950 de euro până la sfârșitul mandatului său de patru ani, după ce l-a ridicat la 780 de euro în aprilie. Salariile din sectorul public vor crește, de asemenea, pentru prima dată de la o reducere de 20% în timpul crizei pentru a plăti datoriile Greciei.

Pentru Konstantinos Kanderakis, 62 de ani, supervizor la agenția de servicii digitale din Grecia, câștigurile sunt semnificative. El câștigă 1.300 de euro pe lună după o carieră de 35 de ani în guvern și va primi o creștere lunară de 100 de euro după un deceniu în care venitul său a scăzut.

„Este un mare impuls psihologic”, a spus el. „Grecia este din nou stabilă, iar ceea ce mă bucură este că lucrurile vor fi mai bune pentru copiii mei.”