Economia, pandemia sau controlul armelor de foc. Ce poziții au Biden și Trump în chestiunile care îi interesează pe americani?

Candidatul democraților la Casa Albă, Joe Biden, și cel republican, Donald Trump, au viziuni complet diferite în cea ce privește subiectele cele mai importante pentru campania electorală din acest an, precum pandemia de coronavirus, economia, violențele din orașele americane sau controlul armelor de foc. În 2016, atunci când a câștigat surprinzător mandatul de președinte, Trump a promis „să facă America măreață din nou”, în timp ce, democratul Biden, din momentul în care și-a anunțat intrarea în cursa prezidențială din 2020, a spus că susține două lucruri: pe cei care „au construit această țară” și valorile care pot să pună capăt diviziunilor care există în societatea americană.

Astăzi, cu circa două luni înainte de alegerile programate în 3 noiembrie, peisajul politic, economic și social din Statele Unite este unul complet diferit față de cel din urmă cu patru ani și chiar față de cel care exista la începutul acestui an. Cum răspund cei doi candidați la noua realitate și care este poziția lor în chestiunile care contează pentru americani?

Joe Biden a devenit oficial candidatul Partidului Democrat la alegerile prezidențiale din această toamnă în urmă cu 10 zile, în cadrul Convenției Naționale a partidului. În linii mari, programul său prevede crearea de noi oportunități economice pentru angajații americani, restabilirea protecției mediului și a drepturilor de sănătate, precum și refacerea alianțelor internaționale ale SUA.

De partea cealaltă, Donald Trump a acceptat renominalizarea formațiunii sale în timpul Convenției Naționale a republicanilor desfășurată în această săptămână. Programul său pentru realegerea în fruntea Statelor Unite include refacerea cât mai rapidă a economiei afectate de restricțiile anti-coronavirus, stimularea locurilor de muncă, protejarea intereselor comerciale ale SUA și continuarea poziției dure în chestiunea imigrației, în special a celei ilegale.

Multe voci de stânga de pe eșichierul politic susțin că alegerile din acest an reprezintă un referendum legat de performanțele lui Trump ca președinte în cei trei ani și jumătate scurși de la preluarea mandatului, mai ales a modului în care a condus America prin pandemia de coronavirus și cum a gestionat criza economică care a însoțit-o.

Echipa sa de campanie a indicat însă în ultima perioadă că, de fapt, privește scrutinul din noiembrie ca pe o confruntare între Trump, un președinte care vrea ordine și o revenire economică rapidă, și democratul Biden, un candidat „slab” si „ineficient” care a activat 40 de ani în sistemul politic corupt de la Washington.

În ceea ce privește chestiunile majore pentru americani și felul în care vor fi ele abordate de viitorul președinte, mai trebuie spus și că acest lucru va depinde foarte mult de configurația următorului Congres. În afară de președinte, americanii vor alegere în noiembrie toți cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanților și 35 de senatori din totalul de 100 de membri ai camerei superioare, iar felul în care va arăta legislativul de la Washington în următorii ani va conta în eforturile viitorului președinte de a-și impune agenda. În acest moment, democrații dețin controlul Camerei, în timp ce republicanii sunt majoritari în Senatul american, însă unii analiști anticipează că scrutinul din toamnă va fi martorul unui „val albastru” (culoarea Partidului Democrat), care va face ca ambele camere ale Congresului să fie dominate de democrați, cu efecte semnificative pentru viitoarea administrație de la Casa Albă.

Subiecte-cheie în lupta electorală

CORONAVIRUSUL. Joe Biden vrea un program național de testare pentru toți americanii, care să fie gratuit. În plus, cabinetul său dorește angajarea a 100.000 de persoane pentru a pune pe picioare un program național de urmărire a contactelor persoanelor îmbolnăvite. Democratul a afirmat că dorește să înființeze cel puțin 10 centre de testare în fiecare stat, să solicite agențiilor federale să implementeze resurse și să ofere îndrumări naționale mai ferme prin intermediul experților federali. El spune că guvernantorii ar trebui să facă din purtarea măștii o obligație în toate statele, un lucru care însă ar putea să fie respins de americanii care nu cred în rolul mult prea dominant al guvernului.

Donald Trump va continua să insiste că partea cea mai dificilă a pandemiei a trecut și că administrația sa a gestionat cum se cuvine această criză. „Livrăm terapii care salvează vieți și vom produce un vaccin înainte de sfârșitul anului, sau poate chiar mai devreme,” a afirmat Trump în timpul recentei Convenții republicane. „Vom învinge virusul, vom pune capăt pandemiei și vom ieși din asta mai puternici ca niciodată”.

Republicanii care au vorbit în cadrul convenției partidului s-au concentrat și ei asupra demersurilor pe care președintele le-a făcut în lupta cu coronavirusul, cum ar fi interzicerea călătoriilor din China, eficientizarea și coordonarea cercetărilor în domeniul terapeuticii, acordarea a 750 milioane de dolari pentru noi teste rapide și apariția unui vaccin înainte spre sfârșitul anului.

LOCURILE DE MUNCĂ ȘI ECONOMIA. Pentru a atenua impactul imediat al pandemiei, Biden a promis să facă „tot ce trebuie” pentru a extinde împrumuturile pentru firmele mici și pentru a crește plățile directe de bani către familiile afectate. Printre propuneri se numără alocarea suplimentară a 200 de dolari/lună, pentru plata asigurărilor sociale, anularea reducerilor fiscale din epoca Trump și scutirea studenților de la plata a 10.000 de dolari din împrumuturi federale pentru studii.

Politicile economice mai ample ale lui Biden, cunoscute sub numele de planul „Build Back Better”, încearcă să mulțumească două categorii de alegători care în mod tradițional susțin democrații – tinerii și angajații manuali. Fostul vicepreședinte al SUA susține creșterea salariului minim federal la 15 dolari pe oră, o măsură care este populară în rândul tinerilor și care arată aplecarea sa mai accentuată spre stânga. Biden dorește, de asemenea, investirea a circa 2 trilioane de dolari în energie verde, susținând că stimularea producției ecologice îi ajută pe muncitorii din sindicatele care lucrează în aceste industrii.

Candidatul democrat a promis 400 de miliarde de dolari din fonduri federale pentru a cumpăra produse americane. De asemenea, el a anunțat un angajament mai mare de a aplica legile „Buy American” pentru proiectele noi de transport. Biden, care a fost criticat anterior pentru susținerea Acordului de liber schimb din America de Nord (NAFTA), despre care multe voci au spus că a externalizat locurile de muncă ale americanilor, are în planul său ca guvernul federal să investească 300 miliarde de dolari în materiale, servicii, cercetare și tehnologie fabricate în SUA.

Președintele Trump a susținut constant principiile platfomei „America First” și a făcut eforturi pentru readucerea locurilor de muncă și a producției în SUA. Așa cum a promis în timpul campaniei pentru Casa Albă din 2016, el a eliminat regulile federale privind afacerile, a adoptat reduceri de impozit pe profitul companiilor și pe venitul americanilor, a zdruncinat statutul comercial internațional, a semnat ordine executive care susțin produsele fabricate în America, creând astfel peste 480.000 de locuri de muncă în industria producătoare.

După deteriorarea situației economice din cauza pandemiei de coronavirus, ultimele săptămâni au fost însă martorele unor semnale economice pozitive. Piața bursieră atinge din nou niveluri record, iar activitățile economice sunt reluate în forță. În plus, sondajele de opinie arată că președintele încă primește note bune atunci când vine vorba de modul în care a gestionat economia.

Nu este de aceea de mirare că Trump și republicanii s-au grăbit să profite de veștile optimiste și să vorbească de realizările economice care au avut loc înainte de pandemie și să promită o revigorare economică rapidă.

Argumentul central al republicanilor este acela că, așa cum a reușit timp de trei ani și jumătate, Trump este cel care va face ca economia să meargă din nou ca pe roate. „Într-un nou mandat de președinte, vom construi din nou cea mai mare economie din istorie – revenind rapid la angajările complete, la creșterea veniturilor și la prosperitatea record”, a declarat președintele, în timp ce vicepreședintele Mike Pence a punctat și el: „Trump va face America măreață din nou. Din nou”.

ECHITATEA RASIALĂ. În contextul protestelor pentru justiție rasială care au avut loc în SUA în ultimele luni, Joe Biden a spus că e convins că rasismul există în America și că el trebuie tratat prin programe economice și sociale cuprinzătoare pentru a sprijini minoritățile. Unul dintre punctele centrale ale programului său „Build Back Better” se referă la acordarea de sprijin în afaceri pentru minorități printr-un fond de investiții de 30 miliarde de dolari.

În ceea ce privește justiția penală, el s-a îndepărtat mult de poziția sa din anii ’90, criticată pentru rigiditatea în ceea ce privește infractorii. Biden propune acum politici pentru reducerea încarcerării, abordarea diferențelor de rasă, gen și venituri în sistemul de justiție și reabilitarea prizonierilor eliberați. El vrea crearea unui program de finanțare de 20 miliarde de dolari pentru a stimula statele să investească în eforturile de reducere a încarcerării, să elimine sentințele minime obligatorii, să decriminalizeze marijuana și să elimine condamnările anterioare privind canabisul, precum și să pună capăt pedepsei cu moartea.

După ce inițial a părut să fie de acord cu apelurile de desubvenționare a poliției, Biden a respins aceste solicitări, spunând că resursele ar trebui în schimb să fie legate de menținerea standardelor de către forțele de ordine. Democratul afirmă că unele finanțări pentru poliție ar trebui redirecționate către serviciile sociale precum sănătatea mintală și solicită o investiție de 300 milioane de dolari într-un program comunitar de poliție.

În contextul demonstrațiilor pentru justiție rasială, criticii au afirmat că Donald Trump nu a arătat empatie pentru manifestanții Black Lives Matter, (BLM), că este indiferent la problemele comunității afro-americane și că a pus accentul cu precădere pe violențele care au însoțit demonstrațiile. Team Trump și aliații președintelui insistă însă că republicanul este un susținător al comunității de culoare. Ei s-au referit la legeea de reformă a justiției penale adoptată de Congres la insistențele președintelui (First Step Act), la compasiunea arătată unor deținuți de culoare care au fost grațiați, așa cum a fost cazul lui Joe Ponder, sau al Aliciei Johnson, și la alte inițiative care arată eforturile sale sincere în chestiunile acestei comunități. „Am făcut mai mult în trei ani pentru comunitatea neagră decât a făcut-o Joe Biden în 47 de ani”, a spus Trump. „Și când vor fi reales, o să vină lucruri și mai bune”, a adăugat el.

De altfel, în timpul convenției republicane desfășurate zilele trecute, vorbitori de culoare au susținut în discursurile lor că lui Trump îi pasă de americanii negri. Fosta vedetă de fotbal Herschel Walker, senatorul Tim Scott, procurorul general din Kentucky, Daniel Cameron, secretarul Departamentului pentru locuințe, Ben Carson sau Ja’Ron Smith, care lucrează la Casa Albă, au pus accentul pe acest lucru. „Lui Donald Trump îi pasă cu adevărat de viețile negre”, a declarat Clarence Henderson, un protestatar pentru drepturile civile din anii ’60. „Politicile lui îi arată inima”, a adăugat acesta.

Trump a promis adoptarea unei noi legi, „Second Step Act”, care ar elimina barierele la angajare pentru foștii prizonieri, deși până acum nu a fost propusă o astfel de legislație.

În timpul campaniei sale din 2016, Trump s-a declarat un susținător ferm al forțelor de ordine și a rămas așa în timpul președinției sale. El și-a declarat constant sprijinul pentru polițiști în mijlocul protestelor naționale împotriva nedreptăților rasiale.

În iunie, președintele a semnat un ordin executiv prin care s-au introdus mai multe reforme ale poliției, oferind subvenții federale pentru practici îmbunătățite, inclusiv crearea unei baze de date pentru urmărirea abuzurilor la care recurg unii ofițeri.

SCHIMBĂRILE CLIMATICE. Joe Biden a numit schimbările climatice „o amenințare existențială” și a spus că va mobiliza din nou restul țărilor de pe glob pentru a acționa mai rapid pentru reducerea emisiilor prin reintrarea în Acordul climatic de la Paris, de unde Statele Unite au fost retrase printr-o decizie a președintelui Trump. Prin acest tratat, SUA s-au angajat să reducă gazele cu efect de seră până la 28% până în 2025, pe baza nivelurilor din 2005.

Deși nu îmbrățișează Green New Deal – un pachet pentru climă și locuri de muncă înaintat de aripa radicală a partidului său, candidatul democrat propune o investiție federală de 1.7 triliarde de dolari în cercetarea de tehnologii ecologice, care urmează să fie cheltuiți în următorii 10 ani și dorește ca SUA să atingă zero emisii nete până în 2050 – angajament care a fost luat de peste 60 de alte țări anul trecut, dar nu și de China și India, alți doi mari emițători de carbon. Investițiile lui Biden în acest domeniu merg mână în mână cu planul său economic de a crea locuri de muncă în fabricarea produselor verzi.

De când a preluat funcția de președinte, Trump a respins sute de reglementări privind protecția mediului, inclusiv cele care limitau emisiile de dioxid de carbon provenite de la centralele energetice și vehicule, precum și reglementări privind protejarea căilor navigabile federale din toată țara, îndeplinind astfel o promisiune de campanie din 2016. Cel mai recent, administrația sa a aprobat forajul pentru petrol și gaze în Refugiul național pentru animale sălbatice din Alaska, unde exploatările au fost interzise timp de decenii

De asemenea, liderul republican a retras SUA din Acordul climatic de la Paris, afirmând că acesta dezavantajează Statele Unite „în beneficiul exclusiv al altor țări”. Această retragere va fi finalizată oficial la o zi după alegerile din noiembrie.

SĂNĂTATEA. Joe Biden a declarat că va extinde schema de asigurări de sănătate publică adoptată în timpul președintelui Barack Obama și că va pune în aplicare un plan pentru a-i asigura pe 97% dintre americani. Deși nu s-a arătat favorabil propunerii privind asigurarea universală de sănătate făcută de progresiștii din partid (în frunte cu Bernie Sanders și Alexandria Ocasio-Cortez), Biden promite să ofere tuturor americanilor opțiunea de a se înscrie într-o opțiune de asigurare de sănătate publică similară cu Medicare, care oferă beneficii medicale persoanelor în vârstă, și de a reduce vârsta de eligibilitate pentru Medicare de la 65 la 60 de ani. „The Committee for a Responsible Federal Budget” estimează că planul lui Biden va costa 2.25 triliarde de dolari în următorii 10 ani, dar democratul nu a explicat de unde vor proveni acești bani.

Deși Trump nu a reușit să abroge complet „Affordable Care Act” introdusă de Obama, așa cum a promis în campania din 2016, administrația a reușit să elimine anumite părți ale acestei legi, inclusiv o abrogare a mandatului individual, care impunea americanilor să cumpere o asigurare de sănătate sau să plătească o penalitate fiscală.

Președintele Trump a promis, de asemenea, reducerea prețurilor la medicamente în SUA, iar în iulie a introdus măsuri care să permită reduceri și importuri de medicamente mai ieftine din străinătate, deși unii analiști din industrie au spus că ele nu vor avea prea multe efecte. El a declarat criza de opioide o urgență națională pentru sănătate, în 2017, și a oferit 1.8 miliarde de dolari în finanțări federale statelor pentru măsuri de prevenire, tratament și recuperare. Trump a luat, de asemenea, măsuri pentru a restricționa prescrierea de opioide.

IMIGRAȚIA. În primele sale 100 de zile în funcția de președinte, Biden promite că va revoca politicile administrației Trump care separă părinții de copiii lor la frontiera dintre SUA și Mexic, va anula limitele impuse numărului de cereri de azil și va pune capăt interdicțiilor de călătorie din mai multe țări majoritar musulmane.

De asemenea, candidatul democrat a promis să îi protejeze pe așa-numiții Dreamers/Visătorii – copii aduși ilegal în SUA cărora li s-a permis să rămână în conformitate cu o politică din epoca Obama. Biden a mai promis și să se asigure că aceștia sunt eligibili pentru ajutorul federal acordat studenților.

Promisiunile de a reduce nivelul imigrației în Statele Unite, în special al celei ilegale, au fost fundamentale pentru cariera politică a președintelui Trump.

El a promis că va continua construcția zidului la granița de sud cu Mexicul, unde are asigurată finanțare pentru 716 km din bariera prevăzută la 1242 de kilometri.

Liderul republican mai promite să elimine programul Diversity Visa și migrația în lanț – imigrația în SUA care se bazează pe legăturile de familie – și de a trece la un sistem de intrare bazat pe merit, similar cumva cu cel existent în Canada.

În această vară, Curtea Supremă a decis împotriva solicitării administrației Trump de a anula programul DACA (Deferred Action for Childhood Arrivals), care protejează aproximativ 650.000 de tineri care au intrat în SUA fără documente când erau copii. Realegerea lui Trump la Casa Albă va duce, foarte probabil, la intensificarea inițiativelor sale care vizează imigrația ilegală.

POLITICA EXTERNĂ. Biden a spus că, în calitate de președinte se va concentra mai întâi pe problemele interne ale SUA, mai ales în condițiile pandemiei de coronavirus și al crizei economice. Analiștii se așteaptă ca, pe plan extern, el să continue să fie adeptul multilateralismului și implicării Statelor Unite pe scena mondială, în opoziție cu politica de izolare, „America First”, a lui Trump. De asemenea, Biden a promis că va repara relațiile cu aliații SUA, în special cu alianța NATO, pe care Trump a criticat-o în mod constant din cauza eșecului unor țări membre de a-și achita contribuțiile financiare.

Fostul vicepreședinte a declarat că, China ar trebui să fie responsabilă pentru mediu și practicile comerciale neloiale, dar, în loc de tarife unilaterale, el a propus o coaliție internațională cu alte țări democratice pe care China nu își poate permite să le ignore, fără să explice mai clar la ce se referă. O reluare mai puternică a implicării americane în Orientul Mijlociu, o nouă atitudine față de Israel, posibila reîntoarcere în acordul cu Iranul și o atitudine mai agresivă față de Coreea de Nord ar putea să fie obiectivele lui Biden în următorii patru ani (în următoarele zile vom publica o analiză mai amplă a viitorului diplomației americane sub președintele democrat).

Trump a promis constant că va pune pe primul plan strategia „America First” în politica externă a SUA, referindu-se la „reafirmarea suveranității americane și dreptul tuturor națiunilor de a-și determina propriul viitor”, cu accent pe asigurarea securității și prosperității. Aceasta a inclus retragerea din unele acorduri multilaterale, precum Acordul climatic de la Paris, sau retragerea din unele organizații multilaterale, precum Organizația Mondială a Sănătății (acuzată de servilism față de China).

El a contestat unele alianțe internaționale, făcând presiuni pentru ca membrii NATO să-și sporească cheltuielile de apărare în alianța militară. Recent, Trump și-a reiterat promisiunea de a reduce numărul trupelor americane din străinătate, care sunt în prezent cam la același nivel din momentul în care a preluat funcția, în special în țări precum Germania și Afganistan.

Criticii săi, în particular democrații și presa de stânga, au spus că acțiunile lui Trump pe plan extern au creat tensiuni cu aliații istorici ai americanilor, mai ales cu cei din NATO și Uniunea Europeană, în timp ce președintele s-a arătat prea îngăduitor cu adversari tradiționali, precum Coreea de Nord și Rusia.

Trump a avut câteva succese notabile de politică externă, între care intermedierea unui acord istoric între Israel și Emiratele Arabe Unite pentru normalizarea relațiilor, stoparea amenințării Statului Islamic în Irak și Siria, eliminarea lui Abu Bakr al-Baghdadi, liderul grupării teroriste, precum și al puternicului general iranian, Qasem Soleimani, acuzat de uciderea a sute de soldați americani în regiune.

CONTROLUL ARMELOR DE FOC. Conform unui sondaj Pew Research Centre din 2017, aproximativ 40% dintre americani spuneau că dețin o armă sau locuiesc într-o casă în care există o armă de foc, numărul armelor fiind estimat la circa 270 de milioane. Dreptul de a purta armă este considerat un drept fundamental de Constituția Statelor Unite și a fost reafirmat de Curtea Supremă în câteva decizii majore, ceea ce face ca orice discuție pe această temă să fie una extrem de delicată.

Planul lui Biden prevede schimbări majore în legile federale privind armele de foc, cu verificări universale ale cazierului și interzicerea armelor de asalt. Propunerile democratului ar închide, de asemenea, mai multe lacune în legislația existentă, ar duce la abrogarea unei legi care a făcut mai dificilă acționarea în justiție a producătorilor și vânzătorilor de arme atunci când fabrică sau vând arme despre care ar fi trebuit să știe că vor fi direcționate în activități criminale. S-ar limita numărul de arme pe care un individ le poate achiziționa la una pe lună, iar deținătorii de arme ar avea obligația să le stocheze în condiții de siguranță. S-ar inevsti în strategii pentru combaterea violenței urbane și în cercetări pentru prevenirea violenței cu arme de foc.

Biden ar continua eforturile Anti-NRA (National Rifle Association), cea mai importantă organizație care face lobby în favoarea armelor. NRA susține că mai multe arme de foc fac din America o țară mai sigură. În total, circa unul din cinci proprietari de arme de foc din Statele Unite este membru al NRA, organizația bucurându-se în special de susținere printre republicani sau independenții care sprijină de obicei Partidul Republican. NRA și celelalte organizații similare reprezintă un lobby puternic, ele investind anual milioane de dolari pentru sprijinirea politicienilor care le susțin ideile. Influența NRA în dezbaterile privind politicile referitoare la controlul armelor este uriașă, așa cum s-a întâmplat după atacul din decembrie 2012 de la Sandy Hook, când o inițiativă legislativă bipartizană care prevedea impunerea de verificări la toate vânzările de arme (inclusiv la târguri de prezentare și pe internet) a fost respinsă după intervenția NRA. Recent, procurorii democrați din districtul sudic din New York au anunțat o amplă investigație împotriva acestei asociații.

Actualul președinte, republicanul Donald Trump, sprijină dreptul americanilor de a deține arme, ceea ce complică nespus eforturile celor care vor ca americanii să renunțe la ele. De altfel, în luna aprilie 2019, liderul de la Casă Albă a anunțat că administrația sa va retrage semnătura Statelor Unite din tratatul ONU privind comerțul cu arme, ca răspuns la îngrijorările celor care au afirmat că documentul ar putea afecta dreptul americanilor de a deține arme.

După atacurile în masă din Texas și Ohio în 2019, Trump și-a exprimat susținerea pentru o serie de reforme, cum ar fi controalele mai stricte pentru cumpărătorii de arme și așa-numitele „red flag laws”, care blochează accesul la armele de foc pentru cei care sunt considerați un risc pentru societate.

Ulterior, inițiativele lui Trump în aceste chestiuni s-au redus, iar președintele a continuat să apere cel de-al Doilea Amendament al Constituției americane și NRA.

Surse: BBC, New York Times, Washington Post, Politico, The Guardian, joebiden.com,  Wall Street Journal, NPR, Vox, Hartford Funds

 

Sursa Foto:Alegeri SUA/ Iowa/nicu stefanuta