Economiile din Europa Centrală, afectate de încetinirea comerţului mondial şi de taxele vamale

Economiile dependente de exporturi din Europa Centrală se confruntă cu riscuri în urma încetinirii comerţului mondial şi a ameninţării taxelor vamale, dar riscurile pot fi atenuate prin reforme şi renunţarea la barierele comerciale menţinute în UE, conform Fondului Monetar Internaţional (FMI), transmite agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.

Statele din Europa Centrală se numără printre cele mai dependente ţări UE de comerţul exterior, în condiţiile în care ponderea în PIB a comerţului exterior variază de la 92% în Slovacia, 69% în Cehia, pe baza datelor Eurostat din 2023, şi doar România este sub media UE, cu o pondere de 39%.

Săptămâna trecută, agenţia de evaluare financiară S&P Global avertiza că propunerea preşedintelui SUA, Donald Trump, de a impune tarife de 25% pentru importurile din Uniunea Europeană este posibil să reducă perspectivele de creştere economică în Europa Centrală, ceea ce ar agrava actualele provocări fiscale. Polonia, cea mai mare economie din Europa Centrală, este considerată mai puţin expusă la problemele din Europa Occidentală, datorită unei dependenţe mai mici pe exporturile de automobile, unei pieţe interne mari şi faptului că a atras fonduri europene în valoare de miliarde de euro.

„În ultimele decenii, Europa Centrală şi de Est (CEE) a beneficiat substanţial de pe urma sporirii participării în lanţurile valorice globale”, a declarat Geoff Gottlieb, reprezentant regional al FMI pentru Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est, pentru Reuters.

„Totuşi, acest model se confruntă cu dificultăţi deoarece creşterea comerţului mondial începe să încetinească, scăzând de la 6% în 2000-2019 la 3% în 2022-2024”, a afirmat oficialul FMI ca răspuns la întrebările Reuters.

Economiile din Europa Centrală ar trebui să se concentreze pe ceea ce pot controla, pe adoptarea unor reforme menite să sporească productivitatea şi să crească nivelul de trai, în timp ce elimină barierelor comerciale „semnificative” existente în interiorul UE, a declarat Gottlieb.

Acesta a apreciat că sunt necesare eforturi pentru ca firmele din Europa Centrală să nu se confrunte cu costuri care nu sunt necesare când vor să concureze peste hotare, dar orice politică industrială trebuie coordonată la nivelul UE.

Un studiu FMI din noiembrie 2024 arată că printre principalele bariere se află infrastructura deficitară la frontiere, reglementările privind achiziţiile şi lipsa unor reguli armonizate în interiorul UE, sectorul serviciilor fiind afectat de barierele comerciale ridicate.

„Continuarea eforturilor către o piaţă unică mai integrată ar sprijini creşterea firmelor prin eliminarea constrângerilor legate de mărimea pieţei”, a explicat oficialul FMI.

Comisia Europeană a demarat o procedură disciplinară împotriva a şapte state membre UE pentru deficitele lor fiscale mari înregistrate anul trecut, printre aceste state fiind Ungaria, Polonia şi Slovacia, în timp ce România a avut cel mai mare deficit din blocul comunitar.