Economistul șef al Băncii Mondiale trage un semnal de alarmă cu privire la problema datoriilor pe piețele din țările în curs de dezvoltare și îndeamnă la liberalizare

Creșterea incertitudinii comerciale agravează problemele legate de datoria în creștere și creșterea economică lentă cu care se confruntă piețele emergente și țările în curs de dezvoltare, însă reducerea propriilor tarife vamale le-ar putea aduce un impuls important, a declarat Indermit Gill, economistul-șef al Băncii Mondiale, conform Reuters.

Gill a spus că economiștii globali își reduc rapid prognozele de creștere pentru economiile avansate și, într-o măsură mai mică, pentru țările în curs de dezvoltare – cel puțin pentru moment – pe fondul unui „tsunami” de tarife anunțat de președintele american Donald Trump.

Întâlnirile de primăvară ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, desfășurate săptămâna aceasta la Washington, au fost dominate de îngrijorările privind impactul economic al tarifelor americane – cele mai ridicate din ultimul secol – și al tarifelor de retorsiune anunțate de China, Uniunea Europeană, Canada și alte țări.

FMI a redus marți prognozele economice pentru SUA, China și majoritatea țărilor și a avertizat că un nou conflict comercial ar încetini și mai mult creșterea. FMI a prognozat o creștere globală de 2,8% pentru 2025, cu o jumătate de punct procentual mai mică decât prognoza din ianuarie.

Banca Mondială nu își va publica propriile prognoze semestriale decât în iunie, însă Gill a spus că există un consens al economiștilor globali privind reduceri semnificative ale prognozelor de creștere și comerț. Indicii de incertitudine, care erau deja mult mai mari decât acum un deceniu, au crescut și mai mult după anunțurile de tarife făcute de Trump pe 2 aprilie.

Comparativ cu șocurile anterioare, inclusiv criza financiară globală din 2008-2009 și pandemia de COVID-19, șocul actual este rezultatul politicilor guvernamentale, ceea ce înseamnă că ar putea fi și inversat, a spus Gill într-un interviu acordat Reuters joi.

El a afirmat că actuala criză va reduce și mai mult creșterea economică în piețele emergente, după scăderi constante de la niveluri de circa 6% în urmă cu două decenii, în condițiile în care comerțul global este prognozat să crească cu doar 1,5% – mult sub ritmul de 8% din anii 2000.

„Este o încetinire bruscă peste o situație care oricum nu era prea bună”, a spus el, menționând că fluxurile de portofoliu către piețele emergente și investițiile străine directe (ISD) sunt, de asemenea, în scădere, similar cu ceea ce s-a întâmplat în crizele anterioare.

„ISD reprezenta 5% din PIB în piețele emergente în perioadele bune. Acum este de fapt 1%, așa că atât fluxurile de portofoliu, cât și cele de ISD sunt în scădere per ansamblu”, a declarat Gill.

Negocierea acordurilor comerciale

Nivelurile ridicate ale datoriei înseamnă că jumătate dintre cele aproximativ 150 de țări în curs de dezvoltare și piețe emergente fie nu își pot plăti serviciul datoriei, fie riscă să ajungă în această situație, un nivel dublu față de cel înregistrat în 2024 și care ar putea crește în continuare dacă economia globală încetinește, potrivit lui Gill.

„Dacă creșterea globală încetinește, comerțul încetinește, mai multe țări vor avea probleme, iar ratele dobânzilor vor rămâne ridicate, atunci multe dintre aceste țări vor intra în criză a datoriilor, inclusiv unele care sunt exportatoare de mărfuri”, a spus el.

Plățile nete de dobânzi ca procent din produsul intern brut – o măsură a cheltuielilor statelor pentru serviciul datoriei – sunt acum de 12% pentru piețele emergente, comparativ cu 7% în 2014, revenind la niveluri văzute ultima dată în anii 1990. Ratele sunt și mai mari pentru țările sărace, unde costurile de servire a datoriei consumă acum 20% din PIB, față de 10% în urmă cu un deceniu, a adăugat el.

Aceasta înseamnă că țările cheltuiesc mai puțin pentru educație, sănătate și alte programe care ar putea stimula dezvoltarea, a spus Gill.

Ratele dobânzilor sunt, de asemenea, așteptate să rămână ridicate, din cauza creșterii așteptărilor privind inflația, ceea ce înseamnă că datoria țărilor ar putea crește și mai mult dacă acestea vor trebui să refinanțeze datoriile existente, a adăugat el.

Gill a spus că sfatul său pentru țările în curs de dezvoltare este să negocieze rapid și urgent acorduri cu SUA pentru a-și reduce propriile tarife vamale și a evita impunerea de tarife mari de către SUA și, de asemenea, să extindă tarifele reduse către alte țări.

A face acest lucru acum are sens, întrucât presiunea SUA ar putea reduce rezistența internă. Modelele Băncii Mondiale au arătat că astfel de măsuri ar putea stimula considerabil creșterea economică, a declarat Gill.