Ecuadorul declară starea de urgență pentru 60 de zile din cauza violenței și a traficului de droguri. Armata iese în stradă

Președintele Ecuadorului, Guillermo Lasso, a anunțat că țara se află în stare de urgență și că Forțele Armate vor ieși în stradă pentru a asigura siguranța cetățenilor. „Forțele Armate vor fi resimțite puternic”, a declarat acesta într-un discurs transmis la TV, pe postul național, luni seara, transmite publicația Folha, citată de Rador.

Pentru început, măsura va fi în vigoare timp de 60 de zile. Ca urmare a acesteia, armata începe să patruleze împreună cu poliția și să acționeze „împotriva delincvenţei”, conform decretului. „Forțele Armate vor participa la controlul operațional al securității cetățenilor, la prevenirea infracțiunilor și la menținerea ordinii publice și vor efectua operațiuni de control, percheziții și confiscări”.

Lasso a numit, de asemenea, un nou ministru al apărării, generalul în rezervă Luis Hernández, în locul lui Fernando Donoso, care demisionase în cursul dimineţii.

Președintele a declarat că schimbările au fost făcute în numele luptei împotriva traficului de droguri și a violenței. „Pe străzile din Ecuador există un singur duşman: traficul de droguri”, a afirmat Lasso. „În ultimii ani, Ecuadorul a trecut de la a fi o țară de trafic de droguri la o țară care le și consumă”.

Potrivit acestuia, Ministerul Apărării trebuie să prezinte un plan de reformare a Forțelor Armate, cu scopul de a face lupta împotriva violenței „mai puternică, mai solidă și mai angajată”.

Între ianuarie și august, în țară au fost înregistrate 1.427 de asasinate, cu 55 mai multe decât în ​​tot anul 2020, potrivit Ministerului de Interne. În toiul unei dispute între facțiuni criminale, Ecuadorul se confruntă, de asemenea, cu o criză de revolte de închisori, cea mai recentă rebeliune, de la sfârșitul lunii septembrie, încheindu-se cu cel puțin 118 morți.

Cazul s-a petrecut în Penitenciarul de pe Litoralul Guayaquil, în sud-vestul țării. Potrivit Ministerului Public, confruntările legate de controlul închisorii au pus faţă în faţă deţinuţi legați de banda Choneros, susținută de cartelul mexican Sinaloa, cu grupuri din alte bande – precum Tiguerones, Lobos și Lagartos, susținute de CJNGC (Cartel de Jalisco Nueva Generación), tot din Mexic.

Mișcarea a avut loc, de asemenea, ca reacție la inițiativa guvernului de a transfera șefii organizațiilor criminale în alte închisori din regiunea centrală a țării.

Aceste grupuri internaționale s-au asociat cu facțiuni locale în căutarea unor rute privilegiate de export de droguri în alte țări. Vecin cu cel mai mare producător de cocaină din lume, Columbia, Ecuadorul a devenit un port strategic pentru transportul drogurilor.

Înainte de acest caz din luna septembrie, cel mai violent conflict de până acum avusese loc în luna februarie, când revolte simultane au ucis 79 de persoane în închisorile ecuadoriene. Câteva luni mai târziu, în iulie, alte revolte s-au soldat cu încă 22 de morți.

Acestei crize a securității publice i se adaugă un moment de instabilitate politică.

Aflat la președinție din luna mai, Lasso a atins cote de popularitate relativ ridicate – au atins un vârf de 73%, potrivit institutului Cedatos -, parțial datorită bunei evoluţii a țării în vaccinarea împotriva COVID, după un scenariu înspăimântător de înaintare a bolii la mijlocul anului 2020.

Chiar și așa, o serie de dezacorduri între guvern și Congres l-au determinat pe șeful executivului să acuze, în interviuri, o conspirație al cărei obiectiv ar fi să-l îndepărteze de la putere. Într-un interviu acordat vinerea trecută (15 octombrie), el a ajuns să vorbească despre emiterea unui decret de „moarte încrucișată”, care îi permite președintelui Republicii să dizolve Adunarea Națională, forțând organizarea de noi alegeri generale.

Criza a fost declanșată după ce proiectele de reformă schiţate de Lasso au ajuns să fie blocate în Legislativ.

În paralel, președintele ecuadorian a fost unul dintre liderii mondiali ale căror nume au fost implicate în cazul Pandora Papers. Pe data de 10 octombrie, Congresul a aprobat deschiderea unei anchete pentru a stabili dacă șeful executivului a acționat ilegal prin păstrarea banilor în paradisuri fiscale, după cum a dezvăluit o serie de reportaje ale ICIJ (Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație).

Lasso, fost bancher de dreapta, a controlat 14 companii offshore, majoritatea cu sediul în Panama, potrivit Pandora Papers. Offshore este un termen în limba engleză folosit pentru a defini o companie deschisă în alte țări, de obicei în locuri în care regulile fiscale sunt mai puțin stricte și nu este necesar să se declare proprietarul, originea și destinația banilor.

El a închis companiile după ce președintele de atunci Rafael Correa (2007-2017) a aprobat o lege, în 2017, care le interzicea candidaților la președinție să deţină companii în paradisuri fiscale.

Lasso a declarat că în urmă cu ceva ani a avut „investiții legale în alte țări” și că a înstrăinat resursele pentru a candida la alegerile prezidențiale din acest an. El susține, de asemenea, că banii săi provin de la Banco Guayaquil, una dintre cei mai importante din țară.

Legislativul a însărcinat Comisia Constituțională să elaboreze un raport care să stabilească dacă președintele „a încălcat eventual mandatul legal al pactului de etică, care le interzice candidaților și funcționarilor publici să deţină resurse sau bunuri în paradisuri fiscale”. Documentul va fi discutat ulterior în plen.

105 voturi au fost în favoarea anchetei, dintr-un total de 137 de reprezentanți din Adunarea Națională, care este unicamerală.

sursa: Folha (traducere: Rador\ I.Baran)

sursa foto: Facebook\ guillermo lasso