G4Media.ro

Edward Iordănescu, de la huiduieli la aclamări / Ce a realizat selecționerul…

Facebook/Echipa națională de fotbal a României

Edward Iordănescu, de la huiduieli la aclamări / Ce a realizat selecționerul la echipa națională pe parcursul a doi ani și jumătate

Edward Iordănescu nu va mai continua pe banca naționalei României, acesta refuzând să-și mai prelungească contractul care expiră la finalul lunii iulie. Antrenorul a declarat, chiar după încheierea drumului României la Euro 2024, că simte nevoia de o pauză după doi ani de activitate cu naționala, iar lucrul acesta s-a confirmat luni, când FRF a anunțat despărțirea de selecționer.

Fiul celebrului Anghel „Puiu” Iordănescu a avut o misiune grea la începutul carierei sale ca antrenor al României. Numirea lui Edward Iordănescu ca selecționer al naționalei, pe 25 ianuarie 2022, venea după dezamăgirea de la calificările pentru Campionatul Mondial. Echipa terminase pe locul 3 într-o grupă cu Liechtenstein, Islanda, Armenia, Macedonia de Nord și Germania, fără speranța nici măcar a unui baraj.

Dificultățile de la început și performanța de la Euro 2024

Primele rezultate ale naționalei sub conducerea lui Edi Iordănescu au fost sub așteptări: doar 2 victorii în cele 6 partide jucate în cadrul UEFA Nations League. Fanii cereau deja demisia antrenorului, scandând și huiduind, în urma unei înfrângeri cu 0-3 acasă împotriva Muntenegrului, potrivit DigiSport.

Totul avea să se schimbe la calificările pentru Campionatul European 2024. România s-a calificat de pe primul loc, neînvinsă, la turneul final, dintr-o grupă în care Elveția era considerată favorita. Edi Iordănescu și naționala aveau un viitor promițător după această performanță neașteptată.

La turneul final din Germania, selecționata României a realizat, în frunte cu Edi, o performanță nemaivăzută de cei născuți după anii 2000: calificarea ca lider din grupă și participarea în optimile de finală, unde a pierdut în fața giganților olandezi cu 0-3. Echipa a ajuns la această performanță prin multă trudă, bazându-se pe contraatacurile letale, mai ales împotriva Ucrainei, care nu a rezistat în meciul de debut de la Euro, terminat 3-0 în favoarea tricolorilor, cea mai mare victorie înregistrată la un turneu final vreodată de România.

Transformarea echipei

Edi Iordănescu a reușit să readucă speranțele unei țări întregi, să creeze o echipă sudată și muncitoare, după o performanță cu adevărat uluitoare în contextul fotbalistic în care se afla România înainte de European. Odată cu plecarea, fostul antrenor al României lasă o idee de joc la echipă și un viitor promițător cu jucători tineri care au avut ce să învețe de la el și de la veteranii naționalei.

Cifrele lui Edi Iordănescu cu echipa națională

Pe parcursul a doi ani și jumătate de activitate, Edi a pregătit echipa pentru 28 de meciuri, în care a adunat 10 victorii, 10 remize și 8 înfrângeri. În aceste meciuri tricolorii au marcat 37 de goluri, încasând 28, cu o medie de 1,32 goluri per meci, potrivit Transfermarkt.

Tactică și jucători

Naționala a suferit fluctuații în formațiile de joc în „era Iordănescu”, dar fără mari diferențe de abordare pe teren, rămânând la cartea contraatacului, profitând de jucătorii de viteză pe care îi are în benzi, precum Dennis Man, Valentin Mihăilă, Andrei Rațiu, dar și de apărarea solidă, rar modificată, mai ales la Euro. Printre formațiile preferate de Edi se numără 4-1-4-1 și 4-2-3-1.

Nu putem să uităm aportul pe care căpitanul Nicolae Stanciu l-a adus echipei antrenate de Iordănescu. Stanciu a coordonat excelent jocul și atunci când acesta a fost în mare formă, echipa a continuat în aceeași notă. Alături de căpitan, la mijlocul terenului a strălucit Răzvan Marin, care a marcat de două ori la Euro 2024 și a fost printre cei mai muncitori jucători.

Despărțirea de națională

Aventura lui Edward Iordănescu la națională se încheie cu un mesaj postat pe contul său de Facebook. „Am antrenat poate cea mai iubită generație a echipei naționale, una care și-a câștigat prin muncă și dăruire această dragoste. Iar cuvintele, dragi suporteri români, sunt prea puține ca să îmi exprim recunoștința față de dragostea voastră! Hai, România! Oricând și pentru totdeauna!”, a scris fostul selecționer în finalul mesajului de despărțire.

Publicitate electorală

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

1 comentariu

  1. Articolul vede numai partea plina a paharului – si aici foarte putin din pacate. Pai tocmai Iordanescu s-a hotarat sa renunte la echipa nationala cand era cel mai mult nevoie. O plasare buna in final, dar plina de noroc si de jocul mai putin bun al adversarilor nostri. O calificare matematica in sferturi in care am fost batuti la fundul gol. Stanciu s-a vazut numai in meciul cu Ucraina si dupa aceea nu a facut nimic. Ianis a „obtinut” un penalti cu mare noroc si cam atat. Aparararea a dus greul, mai ales portarul, dar si aici ceva scapari si partea stanga. Mijlocul neexistent ca dovada ca un singur gol a fost inscris dintr-o actiune concentrata a echipei. Iar atacanti? Care atacanti?!
    Nu sunt un fan al federatiei de departe, dar Iordanescu trebuia sa plece pentru ca nu a obtinut calificarea la Mondiale, dar a fost pastrat…acum sincer nu cred ca venea nimeni la nationala atunci.
    Prin urmare, dar s-au intamplat multe. S-a schimbat un moral, dar mai este mult de lucru, prin umare este mai mult decat ciudat refuzul lui Iordanescu de a continua si de a califica echipa la Mondiale? De ce? Chiar nu s-au inteles la bani, in timp ce el spune ca banii nu sunt un obiectiv? Chiar este atat de obosit? Vom vedea daca va prelua o echipa in urmatoarele sase luni. Sau nu crede ca echipa se va califica la Mondiale si vrea sa evite un esec? Sau toate trei la un loc?
    P.S. Acum sunt giganti olandezii…dar inainte toata lumea din media mai ales spunea ca Olanda nu mai este ce a fost, si ca ei au castigat numai o data si ca nu se pune… cu toate ca noi sarbatorim in fiecare an triumful Stelei din secolul trecut