Efectele deciziei CCR privind conflictul cu Înalta Curte asupra sentințelor definitive: Infractorii condamnați pot depune contestație în anulare în maximum 30 de zile

Unul dintre efectele deciziei Curții Constituționale de miercuri în speța conflictului dintre Parlament și Înalta Curte ar putea fi deschiderea unor noi posibilități pentru infractorii condamnați definitiv de a cere revizuirea sentințelor.

Potrivit surselor consultate de G4Media.ro din cadrul CCR, unul dintre efectele deciziei va fi acela că toate persoanele care au fost condamnate de completurile de 5 judecători din Secția penală a ICCJ constituite începând din anul 2014 vor putea formula căi de atac extraordinare împotriva hotărârilor definitive, cu condiția să nu le fi epuizat până în prezent.

Juriștii consultați de G4Media.ro confirmă această ipoteză, dar vin cu precizări importante.

”În materie penală, singura cale de atac extraordinară împotriva unei hotărâri definitive care se poate întemeia pe modul de constituire a completului este contestația în anulare, ceea ce înseamnă că revizuirea nici nu intră în discuție. Conform art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală, unul dintre cazuri este acela „când instanţa de apel nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate”. Și totuși, potrivit art. 428 alin. (1) din același act normativ, contestația în anulare trebuie introdusă într-un termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii definitive a instanței de apel”, a explicat avocatul Mihai Badea, consilier pe probleme juridice al grupului USR din camera Deputaților.

Dar, mai adaugă el, ”din 2014 și până în prezent nu a contestat nimeni legalitatea desemnării acelor complete, ceea ce ne conduce la următoarele concluzii: 1) Dragnea se dovedește a fi mult mai „inventiv” decât sutele de avocați care s-au perindat pe la instanța supremă în ultimii 5 ani; și 2) pentru marea majoritate a persoanelor condamnate, perioada legală în care puteau depune contestație în anulare a expirat demult”.

”Chiar dacă CCR va declara că legea a fost greșit interpretată și aplicată în privința compunerii completurilor respective, nimeni nu va fi repus în termenul legal de formulare a contestației în anulare”, mai explică Badea. ”Iar asta pentru că deciziile CCR au putere numai pentru viitor, conform art. 147 alin. (4) din Constituție. Singura excepție de la această regulă este atunci când o lege penală sau contravențională este abrogată de drept ca urmare a unei decizii CCR, caz în care efectele se produc în virtutea art. 15 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia legea penală sau contravențională mai favorabilă retroactivează”.

Printre politicienii condamnați la închisoare de către completurile de 5 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și care nu au primit până acum motivarea deciziei se numără:

• Elena Udrea – fost ministru al Dezvoltării și fost lider PDL, condamnată definitiv, în iunie 2018, la 6 ani de închisoare cu executare în dosarul Gala Bute (detalii aici);
• Alina Bica – fosta șefă a DIICOT, condamnată definitiv, în iunie 2018, la 4 ani de închisoare cu executare pentru infracțiunea de favorizare a infractorului (Ovidiu tender). Practic, Bica a fost gasită vinovată de Justiţie pentru că a vrut să “îngroape” ca şefă dosarul pe care tot ea l-a făcut ca procuror de caz (detalii aici);
• Dan Șova – fost ministru PSD al Transporturilor, condamnat definiti, în iunie 2018, la 3 ani de închisoare cu executare în dosarul CET Govora pentru trafic de influenţă (detalii aici);
• Constantin Niță – fost ministru PSD al Energiei, condamnat în iunie 2018 la 4 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, fiind acuzat de DNA că ar fi primit bani de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu (detalii aici).

Foto: Inquam Photos / George Călin

Citește și: BREAKING Rezoluția privind statul de drept din România va fi votată de Parlamentul European marțea viitoare, pe 13 noiembrie, în aceeași zi cu publicarea raportului MCV