Efectele divizării politice din SUA: Congresul a adoptat doar 12 legi în 2019

De la inaugurarea sa, în luna ianuarie a acestui an, noul Congres de la Washington a reușit să adopte doar 12 legi în 2019, cele mai multe fără importanță semnificativă pentru majoritatea americanilor, iar democrații și republicanii se învinovățesc reciproc pentru această situație. Analiștii cred că lipsa de voință politică, prioritățile diferite ale celor două partide și decizia aparentă de a nu cădea la înțelegeri cu tabăra adversă sunt principalele cauze ale acestui blocaj legislativ. Deși liderii politici din Camera Reprezentanților și Senat continuă să se declare optimiști că sunt posibile compromisuri în materie de legislație, situația este departe de a avea o rezolvare imediată.

Potrivit informațiilor difuzate de Los Angeles Times, printre legile care au fost aprobate în actuala sesiune a Congresului se numără o inițiativa legislativă care modifică plățile pentru specialiștii în pediatrie care lucrează pentru Departamentul Afacerilor Veteranilor, o altă care redenumește un centru pentru veterani din North Ogden (Utah) și una care revizuiește statutul asociației National Future Farmers of America Organization.

Cele 12 documente adoptate de legislativul de la Washington reprezintă un număr infim din totalul celor peste 4.000 de legi depuse în Congres înainte ca congresmenii americani să intre în vacanța de primăvară, care durează două săptămâni. Din acest număr, Camera Reprezentanților a adoptat 188 de legi, iar Senatul a trecut aproximativ 100 de legi, inclusiv numeroase priorități republicane pe care, cel mai probabil, Camera nu le va lua în discuție.

Două dintre cele mai importante documente care au devenit legi includ un pachet de 170 de legi privind terenurile aflate în proprietate publică, care a fost în dezbatere de ani de zile, intitulat Natural Resources Management Act și unul referitor la plata angajaților federali care nu au fost plătiți în timp ce guvernul a fost în blocaj parțial, în lunile decembrie și ianuarie.

Între timp, inițiative legislative care au fost mult timp pe lista de priorități a ambelor partide, precum cele legate de ajutoare în caz de dezastru în valoare de miliarde de dolari – inclusiv pentru victimele incendiilor care au devastat recent California – nu au întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi aprobate.

Dintre legile adoptate de Congres, președintele Donald Trump și-a exercitat dreptul de veto asupra uneia dintre ele (cea care încerca să respingă ordinul său executiv privind declararea stării de urgență națională la frontiera de sud a Statelor Unite), ceea ce face ca, în total, doar 12 legi au fost adoptate de ambele camere ale Congresului și au fost promulgate de către liderul de la Casa Albă.

Cine e de vină

Democrații, care în urma alegerilor intermediare din noiembrie 2018 controlează Camera Reprezentanților după un deceniu în minoritate, dau vina pe republicanii care controlează Senatul, în particular pe liderul majorității, senatorul republican Mitch McConnell (Kentucky), fiindcă nu iau în discuție legile trimise de către Camera Reprezentanților.

Printre documentele trimise Senatului de către Cameră, majoritar democrată, se numără numeroase inițiative legislative despre care cei mai mulți observatori politici americani consideră că au șanse minime să fie aprobate de senatori, cum ar fi: controale universale pentru cei care doresc să achiziționeze arme de foc, neutralitatea internetului, schimbările climatice, măsuri privind etica legislativă, extinderea accesului la vot a alegătorilor, creșterea salariului minim pe economie și multe altele.

„Liderul McConnell a transformat Senatul într-un cimitir legislativ pentru prioritățile de care le pasă americanilor,” a declarat liderul democraților din Senat, Charles E. Schumer (New York), în timp ce speakerul Camerei Reprezentanților, democrata Nancy Pelosi (California) a susținut „că multe dintre actele legislative pe care le-am aprobat sau pe care urmează să le aprobăm sunt în proporție de 70%-80% susținute bipartizan și nepartizan de poporul american… Iar [republicanii] fie vor acționa în legătură cu această legislație, fie vor fi răspunzători în fața publicului din cauza că nu o fac.”

McConnell s-a apărat în față acestor acuzații, afirmând că cei din Camera Reprezentanților „ne-au trimis lucruri care – cum să va zic – nu au nici un potențial în Senat.” De altfel, așa cum au remarcat analiștii, în ultimele luni, Senatul s-a concentrat în mare măsură pe aprobarea candidaților pentru a ocupa posturile vacante din cadrul administrației Trump, lucru care nu necesită un vot din partea Camerei Reprezentanților. De exemplu, David Bernhardt a fost confirmat în rolul de Secretary of the Interior joia trecuta, în timp ce, de la începutul anului, Senatul a confirmat mai mult de 200 de candidați la funcții în executivul american, tribunale și curți districtuale.

Așa cum am explicat în câteva rânduri pentru cititorii G4Media.ro, confirmarea de către Senat în ritm accelerat a judecătorilor conservatori nominalizați de către președintele Trump reprezintă „o schimbare fundamentală” a peisajului juridic din Statele Unite și va cimenta moștenirea juridică a liderului republican, fiind, fără doar și poate, unul dintre cele mai importante lucruri prin care va rămâne cunoscut, cu efecte semnificative pentru sistemul de justiție și societatea americană pentru multe generații de-acum înainte. Opinie împărtășită și de Mitch McConnell, care a afirmat: „Impactul asupra instanțelor a fost enorm și pozitiv pentru țară – tineri bărbați și femei pe care i-am confirmat cât mai repede posibil și care cred că funcția unui judecător este să respecte legea.” (De altfel, pentru a evita ca democrații din Senat să mai invoce prevederea conform căreia fiecare candidat trebuie să treacă prin 30 de ore de dezbatere înainte ca candidatura să fie supusă la vot, republicanii au schimbat recent regulile, scurtând dramatic timpul necesar confirmării).

Soluții la situația actuală

Analiștii au precizat că nu este neobișnuit ca procesul adoptării de legi să încetinească atunci când Congresul este divizat între cele două partide. În 2011, când republicanii au preluat controlul asupra Camerei și democratul Barack Obama era președinte, doar nouă legi au trecut din ianuarie, de la începerea sesiunii, până la 15 aprilie, când congresmenii au plecat în vacanța de Paște.

Situația actuală este însa diferită iar lipsa de voință politică, prioritățile diferite ale celor două partide și decizia aparență de a nu cădea la înțelegeri cu tabăra adversă ar putea face ca blocajul legislativ să se prelungească. În plus, democrații din Camera par să fie deciși să saboteze complet agenda președintelui Trump, dovadă numărul mare de investigații declanșate sau pe cale de a fi lansate împotriva liderului de la Casa Albă, legate de interferența Rusiei în alegerile din 2016, taxele liderului republican, afacerile sale și ale familiei sale etc.

Cu toate acestea, atât McConnell, cât și Pelosi au afirmat că există zone comune în care ar putea să facă compromisuri și că nu este exclusă realizarea unor reforme bilaterale, care să beneficieze de sprijinul atât al democraților, cât și al republicanilor. Ar fi, cred comentatorii, varianta politică câștigătoare, care ar ajuta ambele partide și ar mai reduce din tensiunile enorme care există în acest moment pe scena politică din America.

Și, totuși, care sunt domeniile în care cele două tabere ar putea coopera? Ținând cont de cooperarea celor două partide în cazul unor inițiative legislative trecute, care au beneficiat de suportul ambelor formațiuni (între care legislația privind drepturile civile, reforma sistemului de pensii, răspunsul legislativ după atacurile teroriste de la 11 septembrie, Affordable Care Act sau reforma fiscală din 2017), analiștii au oferit câteva zone în care s-ar putea obține acorduri bipartizane și unde compromisul și progresul sunt posibile.

Unul dintre modelele de urmat este cel al așa-numitului House Problem Solvers Caucus din Congres, un grup alcătuit dintr-un număr egal de democrați și republican, care a negociat în fosta legislatură mai multe inițiative și a avansat propuneri bipartizane privind asistența medicală, infrastructura, controlul armelor de foc, imigrația și securitatea frontierelor. Ideea este că, până la urmă, un Congres divizat va forța cele două partide să coopereze și să împartă responsabilitatea în chestiunea infrastructurii, a imigrației, a comerțului, a prețului medicamentelor sau a problemei confidențialității și tehnologiei.

Așa cum am mai afirmat, în afară de domeniile menționate mai sus, există încă suficiente sfere în care cele două partide pot colabora și pot adopta legislații bipartizane. Ca să obțină însă acestea, cele două formațiuni vor trebui să depună eforturi uriașe, să își convingă susținătorii de beneficiile unor reforme, dar și să facă față presiunilor din partea grupurilor de interese și ale celor de lobby, mai ales că următoarele alegeri sunt peste un an și jumătate și ele au nevoie de donații și sprijin electoral.

Surse: Los Angeles Times
Foto: G4Media.ro