G4Media.ro

Efectele epidemiei de coronavirus: Cu toții ne dorim intervenția salvatoare a statului.…

sursa: aradon.ro

Efectele epidemiei de coronavirus: Cu toții ne dorim intervenția salvatoare a statului. Dar sigur ne dorim un stat paternalist?

Criza coronavirusului va avea urmari masive. Nu doar in privinta numarului de victime si a efectelor nocive asupra economiei. Si raporturile noastre cu statul se vor modifica, crede Miodrag Soric, într-un text publicat pe Deutsche Welle.

Oricat de mortala, catastrofala si restrictiva este si va fi criza provocata de coronavirus, candva va trece si ea. Dar lumea va fi dupa aceea alta. Temerile si suferinta pe care le-a raspandit virusul vor avea multa vreme ecou in sufletele oamenilor.

Multi cetateni din occidentul prosper vor revendica, mai puternic decat pana acum un stat paternalist. Unul care sa-i protejeze mai eficient. Fiindca doar statul poate combate, daca o poate face cineva, astfel de primejdii cum este o pandemie.

Acestea sunt vesti proaste pentru intreprinzatori. Un stat mai prezent inseamna impozite mai mari, mai multa birocratie, un plus de acte normative, un mecanism mai greoi de luare a deciziilor si mai putini bani in buzunarele consumatorilor. Adica mai putin consum si mai putina crestere economica. Dar daca acesta este pretul care trebuie platit pentru ca o criza de acest gen sa nu se repete, atunci multi vor accepta in Germania si Europa o astfel de evolutie. Ba chiar ar saluta-o.

Statul va codecide

Statul este chemat sa rezolve problemele. Sa salveze, de preferinta, toate intreprinderile si toate locurile de munca. Sa ofere generos garantii financiare, sa decida inlesniri fiscale, sa devina actionar al intreprinderilor cu dificultati.

Exact asa actioneaza deja guvernele statelor UE, ale Marii Britanii, SUA sau Canadei. Cu fiecare zi a crizei, increderea in piata se micsoreaza, iar dorul de un stat paternalist care ofera protectie si care pune ordine in toate creste.

Statul va trage invataminte din aceasta criza. Va codecide mai mult decat a facut-o pana acum unde vor fi produse, de pilda, medicamentele. Tocmai fiindca nu este important doar unde pot fi acestea cel mai ieftin produse – in China sau India.

Decisiv este ca medicamentele necesare sa fie asigurate, in caz de criza, intr-o cantitate suficienta. Chiar daca aceasta va insemna cresterea pretului preparatelor importante, dat fiind ca vor fi iarasi produse preponderent in vest si nu in tari cu mana de lucru ieftina. Cetatenii vor accepta asta. Mai multa securitate nu se poate capata pe gratis.

Acestea sunt valabile pentru medicamente, dar si pentru alte produse si prestari de servicii. Tot ce este important pentru bunăstarea sociala sau economica a unui stat nu va mai fi stramutat in strainatate.

Expertii numesc asta „infrastructura critica”. Ce tine de ea si ce nu, a fost multa vreme neclar, cel putin in Germania. Cu siguranta, pe viitor, in caz de dubiu, productia va avea loc in interiorul granitelor nationale.

Statul poate fi si o problema in loc de solutie

Dar revendicarea unui stat paternalist poate genera, cateodata, mai multe probleme decat solutii. Sa ne amintim: pandemia de coronavirus isi are obarsia intr-un stat totalitar, care controleaza tot.

Unul care pretinde ca-si protejeaza cetatenii, si care totusi nu a reusit sa faca asta. Un stat care nu a invatat nimic din epidemiile asemanatoare ale trecutului. Politicienii dintr-un stat totalitar cum este China nu trebuie sa dea socoteala in fata cetatenilor proprii.

Esecul Beijingului trebuie consemnat, fara pic de aroganta sau superbie. Fiindca ramane de vazut cum vor reusi UE sau SUA sa gestioneze aceasta criza.

Un stat mai prezent si mai implicat nu inseamna automat mai multa protectie oferita cetatenilor. Intr-o democratie veritabila, vocea critica a cetateanului trebuie sa preia impreuna cu statul responsabilitatea gestionarii unei crize de felul celei pe care o traversam.


Publicitate electorală

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

7 comentarii

  1. Sa se acorde ajutoare sau stimulente guvernamentale doar pentru acele companii cau au avut contributii mai mari de 10% din PIB in ultimul an, cum este uzina Dacia.
    Pragul poate fi coborat in functie de bugetul curent dar este absurd sa se plateasca ajutoare si catre firmele mici sau PFA.

  2. Nu ne dorim hoți care au lăsat întreaga tara pe butuci. Stat liberal, capabil sa ia masuri adevarate.

  3. DA! Statul trebuie sa aiba quae. Intr-o lume in care. RUSIA, CHINA, SUA ataca constant, sa pui fustita roz Uniunii Europene este sinucidere.

  4. „Cu totii” e foarte mult spus. Eu nu-mi doresc interventia „salvatoare” a statului, stiu sa iau masuri de protectie si de capul meu. Statul e plin de tembeli care nu te pot ajuta decit sa te afunzi in rahat, parerea mea. Sau or fi devenit brusc competenti de cind cu virusul?
    Si ca mine mai sint, vreo 10%, probabil.

  5. vocea critica a cetateanului trebuie sa preia impreuna cu statul responsabilitatea gestionarii unei crize – asta este cheia textului si totodata gluma cea mai buna a lui. Hai sa vedem cum e cu responsabilitatea:

    E posibil (si probabil) ca Statul se cere sa fie paternalist, iar cetatenii sa ceara paternalism, ramane de verificat. Dar este sigur ca si cetatenii si statul au deja un gen de dereglare de tipul dublei personalitati. Ceea ce nu-i putin lucru, pentru ca ii face iresponsabili.

    Adica ce vor si unul si ceilalti sa faca in legatura cu pandemia asta?

    1) kantianism pentru vulnerabili , adica trebuie salvati cu orice pret cat mai multi posibil dintre cei in pericol sa moara, pentru ca viata umana nu are pret.

    Pozitia Statului: Pentru asta, o luna sau doua trebuie oprita economia, lumea sa se puna pe pauza si vulnerabilii sa fie ocrotiti printr-un efort iesit din comun, inclusiv aceia dintre ei care par ca nu sunt foarte interesati sa se protejeze ei insisi.
    Nu declaram, dar “cu orice pret” implica inclusiv punerea economiei in cap si cetatenii sa traiasca astea doua luni exclusiv prin forte proprii; resursele comune care sunt in visteria statului se investesc in salvarea vulnerabililor si functionarea la cote de avarie a Statului, pana trecem criza.

    Pozitia cetatenilor: Sigur ca vrem sa-i salvam, cum sa-i lasam sa moara, doar sunt oameni, nu animale! Total de acord cu salvarea lor, cat o costa, o costa.

    SIMULTAN cu

    2) utilitarism pentru toti ceilalti, adica la finalul crizei trebuie neaparat ca nefericirea totala din societate (urmarile neplacute ale actiunii de salvare a vulnerabililor) sa fie minimizata, astfel incat sa fie mai mica decat fericirea totala (datorata salvarii vulnerabililor). Dar cum sa facem asta?

    Pozitia Statului: Daca Statul nu le da bani direct cetatenilor sau firmelor, se distruge tesatura sociala pentru ca cei ramasi fara serviciu si fara bani (si adica circa 36% din gospodariile din Romania, care n-au niciun fel de economii, cf. INS in 2019!!!) vor tulbura pacea sociala cu razmerite, ceea ce va putea duce la inca un rand de victime. Ah, da: si ne mai si spulbera de la putere. 🙁 Altfel spus Statul sa ii salveze, ca de atatea ori, pe cei iresponsabili, pe banii celor responsabili!

    Pozitia cetatenilor: kantianism – kantianism, ca doar toti suntem oameni onesti si virtuosi, da’ nu pe banii nostri! Nu pe economiile noastre (care le-or avea) si nu pe efortul nostru, pentru ca nu suntem dispusi sa suportam, pentru altii, asa o nefericire. Sa plateasca Statul apucaturile astea kantiene, ca el are bani, vorba lu’ Moromete. Adica suntem morali, da’ pe banii altora, daca se poate. Exact ca-n socialism!

    Problema este ca cele doua pozitii nu merg impreuna, daca e sa fii responsabil.
    Ar trebui sa ne hotaram pe ce cale dintre cele doua vrem sa o luam, ca am cam facut macazu’ ala morisca si o sa ramanem cu maneta-n mana. Desi … n-am vrea o consultare populara pe tema asta, ca ni s-ar strica impresia despre mandra noastra natiune (si sunt convins ca si aiurea e cam la fel. Poate la asiatici sa fie putin altfel).

  6. Problema e ca exista si o categorie de cetateni care vor chiar mai mult, vor un stat politienesc, vor sa vada politia si armata pe strazi, aplicand masuri dure si pedepsind exemplar. Ce nu realizeaza nici unii, nici ceilalti, e ca in ambele situatii cedam din libertatile noastre si va fi greu sau imposibil sa le recastigam. Este intr-adevar imposibil ca aceasta perioada sa fie depasita fara sacrificarea unor libertati individuale, trebuie insa sa avem grija ce ceadam si pentru cat timp.