Efectele fumatului asupra sistemului imunitar pot dura ani de zile, arată un nou studiu

Fumatul este atât de dăunător pentru organism încât modifică sistemul imunitar al unei persoane, lăsând-o vulnerabilă la mai multe boli și infecții chiar și la ani de zile după ce a renunțat la fumat, a constatat un nou studiu, scrie CNN.

Deși ratele de fumat au scăzut începând cu anii 1960, acesta este în continuare principala cauză de deces care poate fi prevenită în Statele Unite, provocând peste 480.000 de decese în fiecare an.

Timp de decenii, furnizorii de servicii medicale le-au spus fumătorilor că acest obicei poate duce la probleme grave precum cancerul pulmonar, atac de cord sau accident vascular cerebral, dar un studiu publicat miercuri în revista Nature oferă un alt motiv pentru a renunța la fumat.

Cercetarea arată cum fumatul scade capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor și, de asemenea, poate expune o persoană la riscul de a suferi de boli cronice care implică inflamații, cum ar fi artrita reumatoidă și lupusul.

„Încetați să mai fumați cât mai curând posibil”, a avertizat coautoarea studiului, dr. Violaine Saint-André, specialistă în biologie computațională la Institutul Pasteur din Paris. „Mesajul cheie al studiului nostru, în special pentru tineri, este că pare să existe un interes semnificativ pentru imunitatea pe termen lung de a nu începe niciodată să fumezi.”

Cercetătorii au analizat de-a lungul timpului probe de sânge de la un grup de 1.000 de persoane sănătoase cu vârste cuprinse între 20 și 69 de ani. Grupul a fost împărțit în mod egal între bărbați și femei.

Cercetătorii au vrut să vadă cum 136 de variabile, inclusiv stilul de viață, aspectele socio-economice și obiceiurile alimentare – pe lângă vârstă, sex și genetică – au afectat răspunsul imunitar. Aceștia au expus probele de sânge la germeni obișnuiți precum bacteria E. coli și virusul gripal și au măsurat răspunsul imunitar.

Fumatul, indicele de masă corporală și o infecție latentă cauzată de virusul herpes au avut cel mai mare impact, fumatul creând cea mai mare schimbare. Acesta a avut aproape același impact asupra răspunsului imunitar ca și factori importanți precum vârsta sau sexul.

„Este considerabil”, a spus Saint-André.

Atunci când fumătorii din studiu au renunțat la fumat, răspunsul lor imunitar s-a îmbunătățit la un anumit nivel, dar nu și-a revenit complet timp de ani de zile, potrivit coautorului studiului, dr. Darragh Duffy, care conduce unitatea de imunologie translațională de la Institutul Pasteur.

„Vestea bună este că începe să se reseteze”, a spus el. „Nu este niciodată un moment bun pentru a începe să fumezi, dar dacă ești fumător, cel mai bun moment pentru a te opri este acum.”

Studiul a constatat, de asemenea, că, cu cât o persoană fuma mai mult, cu atât mai mult îi modifica răspunsul imunitar.

„Reducerea oricărei cantități este încă un lucru bun în ceea ce privește acest impact”, a spus Duffy.

Studiul a constatat că fumatul pare să aibă efecte epigenetice pe termen lung asupra celor două forme majore de protecție a sistemului imunitar: răspunsul înnăscut și răspunsul adaptativ. Efectul asupra răspunsului înnăscut dispare rapid atunci când cineva se oprește din fumat, dar efectul asupra răspunsului adaptiv persistă chiar și după ce se lasă de fumat.

Răspunsul imunitar înnăscut este modul general în care pielea, membranele mucoase, celulele și proteinele sistemului imunitar luptă împotriva germenilor. Se mișcă repede, dar este un instrument contondent. Atunci când organismul determină că răspunsul înnăscut nu este suficient de protector, intră în acțiune sistemul imunitar adaptativ. Acesta este alcătuit din anticorpi din sânge și din alte fluide corporale, din limfocite B și T care își pot „aminti” o amenințare și pot viza mai bine amenințările pe care le-a mai văzut.

„Descoperirea majoră a studiului nostru este că fumatul are efecte pe termen scurt, dar și pe termen lung asupra imunității adaptative asociate cu celulele B și celulele T reglatoare și cu modificări epigenetice”, a declarat Saint-André.

Noua cercetare are unele limitări. Experimentul a fost realizat pe probe de sânge în laborator, dar sistemul imunitar poate reacționa diferit în viața reală. Cu toate acestea, studiile de provocare la om sunt încă relativ limitate ca mărime în comparație cu ceea ce au reușit să arate cu o colecție mare de probe de sânge, spune Duffy.

Dr. Yasmin Thanavala, profesor de oncologie în cadrul Departamentului de imunologie de la Roswell Park Cancer Institute, ale cărei cercetări privind răspunsul imunitar la fumat au fost menționate în noul studiu, a declarat că lucrarea este „o validare minunată” a ceea ce cercetările sale au descoperit de-a lungul anilor.

Cercetarea lui Thanavala a expus șoarecii la fum în loc de sânge uman. Acei șoareci au eliminat o infecție bacteriană mai puțin eficient și cu un răspuns imunitar mai puțin robust decât șoarecii care nu au fost expuși. Modificările la nivelul plămânilor se atenuează, a spus ea, dar „nu dispar niciodată”.

Ea subliniază o limitare a noului studiu pe care speră că cercetătorii o vor aborda în continuare: omogenitatea participanților, care erau toți francezi și nu aveau greutăți corporale mari.

„Știm că numeroase lucruri în afară de fumat au un impact asupra răspunsului nostru imunitar. Fondul nostru genetic are un impact asupra răspunsului nostru imunitar. Există, de asemenea, tot mai multe dovezi că greutatea noastră corporală, obezitatea, are un impact asupra răspunsului imunitar”, a spus Thanavala.

Dr. Albert Rizzo, directorul medical al Asociației Medicale Americane, a declarat că medicii știu de mult timp că fumatul duce la inflamarea plămânilor, dar că acest lucru nu explică toate problemele cu sistemul imunitar.

De asemenea, pare să explice de ce chiar și fumătorii care ar fi putut renunța la fumat pot dezvolta totuși afecțiuni precum boala pulmonară obstructivă cronică.

„Acest studiu este util, deoarece ne spune ceea ce am crezut întotdeauna, dar acum începe să explice și de ce”, a declarat Rizzo, care nu a fost implicat în noua cercetare.