Efectele politice ale întâlnirii Trump – Putin. Președintele SUA acceptă că Rusia s-a amestecat în alegerile din 2016. De ce şi-a schimbat atitudinea

Președintele american Donald Trump a declarat marţi că acceptă concluziile serviciilor americane de informații că Rusia s-a amestecat în alegerile pentru Casa Albă din 2016, la doar o zi după ce a refuzat să facă acest lucru în timpul conferinţei de presă cu Vladimir Putin de la Helsinki. Liderul american a spus că nu s-a exprimat corect luni și că intenționa să afirme că nu a văzut niciun motiv pentru care Rusia să nu fi fost cea care a intervenit în scrutinul prezidenţial din Statele Unite.

Declaraţiile sale inițiale, făcute după întâlnirea cu liderul de la Kremlin în capitala finlandeză, au atras critici virulente din partea Partidului Democrat şi a unor politicieni republicani, care i-au cerut să-şi clarifice poziţia. „Trump şi-a dat autogol,” a fost concluzia la care a ajuns inclusiv FoxNews, un canal media favorabil, în general, liderului de la Casa Albă. Avalanşa de critici a fost, foarte probabil, şi motivul principal pentru care, într-un postscriptum neobişnuit la summit-ul din Finlanda, Trump a revenit marţi asupra declaraţiilor sale de la Helsinki, iar Administraţia republicană a declanşat o ofensivă pe mai multe planuri pentru a limita efectele comentariilor sale discutabile. Mai sunt doar câteva luni până la alegerile cruciale din SUA din toamna acestui an, iar scena politică americană este mai tensionată ca oricând.

Prestaţia controversată a preşedintelui Trump la conferinţa de presă ce a urmat întâlnirii de la Helsinki cu omologul său rus a fost criticată vehement de o bună parte a presei şi politicienilor din Statele Unite. Aproape la unison, democraţii l-au acuzat pe liderul de la Casa Albă că „a ţinut partea Rusiei” şi a ignorat concluziile serviciilor americane de informaţii în scandalul privind amestecul Moscovei în alegerile prezidenţiale din 2016. Echivocul declarațiilor sale, lipsa de fermitate față de Putin și faptul că a creditat poziția Rusiei în detrimentul comunității americane de informații i-au adus lui Trump critici severe, inclusiv din partea unor politicieni republicani, între care senatorii John McCain şi Jake Flake sunt cei mai cunoscuţi.

Pus la zid pentru atitudinea sa de la Helsinki (întrebat pe cine crede dintre Rusia şi serviciile secrete din Statele Unite, Trump a răspuns: „Oamenii mei au venit la mine … au spus că ei cred că este Rusia. Îl avem aici pe președintele Putin; tocmai a spus că nu este Rusia. Voi spune asta: Nu văd niciun motiv pentru care ar fi”), liderul de la Casa Albă a trecut marţi în ofensivă. El a afirmat că are „credință și sprijin deplin în marile agenții de informații americane.” Trump a declarat că a revizuit transcrierea conferinţei de presă şi a urmărit înregistrarea video, moment în care și-a dat seama că trebuie să-şi clarifice afirmaţiile. „Într-o propoziție cheie în timpul remarcilor mele, am spus cuvântul ‘would’ (ar fi) „în loc de „wouldn’t’ (nu ar fi),” a spus el. „Propoziția trebuia să fie: ‘Nu văd nici un motiv pentru care nu aș vedea’ sau ‘de ce nu ar fi Rusia’. Un fel de dublu negativ.”

Apoi, într-o declaraţie menită să sublinieze încă o dată importanţa pe care o acordă situaţiei, președintele SUA a afirmat: „accept concluzia comunității noastre de informații că amestecul Rusiei în alegerile din 2016 a avut loc.” Nu a uitat însă să adauge, parcă pentru a continua să semene confuzie: „Ar putea fi de asemenea şi alţii. Sunt mulți oameni acolo”.

Trump a spus că interferenţele nu au avut niciun impact asupra alegerilor prezidenţiale în care el a învins-o pe candidata democrată Hillary Clinton. Cu toate acestea, preşedintele american nu a răspuns atunci când reporterii l-au întrebat dacă îl condamnă pe Putin pentru amestecul în alegerile din SUA, spunând doar că întâlnirea tête-à-tête cu liderul rus a fost „un succes colosal.” (comentând pe marginea declaraţiilor de marţi ale lui Trump, liderul senatorilor democraţi, Chuck Schumer, l-a acuzat pe președinte de lașitate).

În acest context, merită menţionat momentul inedit care a avut loc în timpul declaraţiilor lui Trump de marţi. În timp ce preşedintele american vorbea, luminile s-au diminuat pentru câteva secunde, moment în care Trump a afirmat zâmbind: „Trebuie să fie agențiile de informații. Acum merg din nou. O.K. Sunteți în regulă? Bun. A fost ciudat.”

Critici vehemente

Luni, chiar în timp ce Trump şi Putin încă răspundeau întrebărilor ziariştilor în capitala finlandeză, politicieni democraţi, analişti şi ziarişti din Statele Unite s-au grăbit să-l critice pe preşedintele american pentru lipsa oricărui accent critic la adresa Rusiei şi pentru faptul că a acceptat dezminţirile lui Putin privind amestecul Moscovei în alegerile americane. Aceştia s-au declarat revoltaţi şi de faptul că preşedintele american a afirmat despre propria ţară că s-a comportat într-un mod stupid în relaţia cu Rusia.

Trump a fost întrebat dacă vina pentru relaţiile bilaterale proaste este în întregime a Rusiei. “Cred că SUA au fost proaste. Am fost proşti cu toţii,” a răspuns el, apoi a schimbat vorba, trecând la victoria sa în alegerile prezidenţiale din 2016: “Eu am învins-o pe Hillary Clinton uşor şi noi am învins-o cinstit. Am câştigat acea competiţie şi e ruşinos că poate fi chiar şi un norişor deasupra.”

Despre amestecul Rusiei în alegerile respective, anchetat de procurorul independent Robert Mueller şi denunţat de serviciile de informaţii americane, Trump a declarat: „Nu văd niciun motiv să fie Rusia. Preşedintele Putin a fost foarte ferm şi puternic în dezminţirea sa de azi.” Răspunsul său a venit în contextul în care, vinerea trecută, procurorul Mueller a obţinut inculparea a 12 agenţi ai GRU, serviciul de spionaj al armatei ruse, pentru piratarea computerelor unor oficiali ai campaniei electorale a lui Clinton.

Republicanii contraatacă

Dincolo de declaraţiile critice şi mesajele tweet acuzatoare lansate de analişti şi politicieni sau de clarificările aduse marţi de preşedinte, Donald Trump a ajuns în numai câteva ore într-o poziţie delicată. Declaraţiile sale controversate, care au dat prilejul democraţilor să îl acuze că este „omul Rusiei” şi să ceară punerea lui sub acuzare pentru trădare, vor avea cu siguranţă efecte semnificative atât pe plan intern, cât şi în exteriorul graniţelor Statelor Unite. Este de aceea de înţeles că Administraţia republicană a trecut rapid la contraatac, încercând să limiteze cât mai mult daunele provocate de afirmaţiile preşedintelui. Să încercăm să analizăm câteva dintre evenimentele ultimelor două zile şi care sunt posibilele lor efecte.

* Declaraţiile lui Trump de la Helsinki au inflamat stânga eşichierului politic american. De la democraţii din Senat şi Camera Reprezentanţilor, la Hillary Clinton, analişti şi presa care îl critică în mod tradițional (New York Times, Washington Post, CNN), aceştia l-au atacat vehement pe Trump. Una dintre cele mai dure replici a venit din partea lui John Brennan, fost director al CIA pe timpul lui Barack Obama, care a mers până într-acolo încât a sugerat că preşedintele ar trebui destituit pentru trădare: “Spectacolul lui Donald Trump la conferinţa de presă de la Helsinki se ridică la nivelul ‘infracţiuni şi abateri de conduită grave’ şi îl depăşeşte. N-a lipsit nimic până la trădare. Nu doar că comentariile lui Trump au fost imbecile, ci el e cu totul în buzunarul lui Putin. Patrioţi Republicani, unde sunteţi???” O declaraţie extrem de virulentă, făcută când conferinţa de presă de la Helsinki era încă în desfăşurare şi care a dat tonul reacţiilor ulterioare ale democraţilor (au existat şi voci, precum analistul Ian Bremmer, care au susţinut că, dacă nu prezintă dovezi concrete, Brennan poate fi considerat „iresponsabil” pentru că îl acuză pe Trump de trădare).

* Presa a notat că prestaţia îndoielnică a lui Trump la conferinţa comună cu Putin a fost criticată de o serie de politiceni republicani, între care senatorii John McCain şi Jake Flake. Este de remarcat însă că cei mai mulţi dintre republicanii care l-au criticat pe Trump fac parte din aşa-numitele categorii Never-Trump Republicans şi RINO (Republican Only in Name), aflaţi aproape constant pe poziţii antagonice cu liderul de la Casa Albă. Unii dintre ei nu mai candidează la alegerile următoare şi, scăpaţi de presiunea electorală, adoptă deseori atitudini anti-Trump.

Majoritatea republicanilor din Congres au preferat să nu-ll critice pe preşedinte sau să o facă cu moderaţie, conştienţi că baza lor electorală va remarca cu siguranţă orice atac la adresa lui Trump. De luni de zile, analiştii au subliniat că Partidul Republican a devenit partidul lui Trump, iar orice critică la adresa lui este rapid sancţionată de alegătorii conservatori fideli.

De altfel, într-un semn al solidarităţii cu preşedintele, republicanii din Camera Reprezentanţilor au blocat marţi o măsură a democraţilor ce urmărea să condamne comentariile lui Trump despre Rusia. A fost primul vot menit să testeze modul în care Congresul reacționează la remarcile lui Trump de la Helsinki. Cu 230 la 183, congresmenii au respins iniţiativa democraţilor de a sprijini remarcile preşedintelui Camerei, Paul Ryan, care a criticat Rusia, (Ryan a anunţat recent că nu va candida pentru un nou mandat) a atras atenţia că “nu există o echivalenţă morală între Statele Unite şi Rusia, care rămâne ostilă celor mai fundamentale valori şi idealuri ale noastre. Statele Unite trebuie să rămână concentrate asupra tragerii la răspundere a Rusiei şi opririi atacurilor josnice ale acesteia la adresa democraţiei”. Ryan a avertizat că “Trump trebuie să-şi dea seama că Rusia nu este aliatul nostru” şi s-a arătat convins că Moscova a intervenit în alegerile prezidenţiale americane). În paralel, senatorii din ambele partide au anunţat că e posibilă adoptarea de noi sancţiuni împotriva Rusiei.

* Dar ofensiva Administraţiei republicane nu s-a oprit aici. Conştientă de posibilele efecte negative ale declaraţiilor lui Trump în plan intern, Administraţia de la Washington a continuat pe parcursul zilei de marţi să transmită mesaje menite să repare daunele produse. În afară de clarificările semantice făcute în faţa ziariştilor, preşedintele Trump a scris pe Twitter mai multe mesaje în care a lăudat starea economiei şi a criticat democraţii că vor să elimine Immigration and Customs Enforcement (ICE). E evident că liderul de la Casa Albă încearcă să distragă atenţia de la fiascoul din capitala finlandeză şi să-şi convingă alegătorii apelând la două subiecte cruciale pentru ei: economia şi imigraţia. Este o tactică pe care o foloseşte de multe ori atunci când contextul îi este nefavorabil. Nu e de aceea greşit să credem că apelul la baza lui electorală şi sublinierea performanţelor economiei americane au toate şansele să mai reducă din controversele ultimelor zile.

* Trump a repetat şi marţi teoria potrivit căreia nu a existat nici o înţelegere secretă între campania sa și Rusia, o chestiune aflată în centrul anchetei condusă de Robert Mueller. „Nu a existat nici o coluziune, iar oamenii au văzut acest lucru și l-au văzut puternic,” a spus el.

Trump a dat asigurări că SUA vor contracara orice eforturi viitoare ale Rusiei sau ale oricui altcuiva de a interveni în alegerile din America. „Spre deosebire de administrațiile anterioare, administrația mea se va mișca agresiv pentru a anula orice efort și pentru a-l respinge. Îl vom opri. Vom respinge orice efort de a interveni în alegerile noastre.” Criticarea anchetei conduse de Mueller şi acuzarea Administraţiei Obama că nu a oprit amestecul ruşilor sunt subiecte predilecte în mesajele tweet ale lui Trump. Analiştii cred că menţionarea lor marţi este parte a strategiei generale a Administraţiei de a distrage atenţia de la Helsinki. La fel cum este şi reproşul adus presei, despre care preşedintele a spus: „Fake News a luat-o razna!” În opinia lui, presa a scris doar că „a fost nepoliticos” cu liderii NATO, fără să menţioneze miliardele de dolari promise de statele membre ale Alianţei la insitenţa lui şi nerelatând cum trebuie întâlnirea cu Putin.

* Cu doar câteva luni înainte de alegerile generale cruciale din noiembrie şi într-o perioadă în care lucrurile păreau să favorizeze republicanii (nominalizarea judecătorului conservator Brett Kavanaugh pentru Curtea Supremă, perioada fastă pe care o traversează economia Statelor Unite, lipsa de strategie politică a democraţilor, satisfacţia în creştere a alegătorilor GOP), prestaţia lui Trump ar putea oferi un ajutor nesperat la urne Partidului Democrat. Aşa cum au remarcat analiştii, vital pentru democraţi este însă să profite de muniţia oferită neaşteptat de Trump. În afară de comunicatele oficiale şi declaraţiile lor indignate de pe Twitter, democraţii nu par însă să aibă deocamdată un plan câştigător, care să dea lovitura de graţie preşedintelui republican. Omul de televiziune, comicul şi analistul Bill Maher a rezumat cel mai bine impotenţa politică a democraţilor, care nu profită de momentul oportun: „Acum că Trump este în cele din urmă vulnerabil, urmăriți-i pe democrați care nu sar la jugulară. Trist. Şi spun asta cu hotărâre.” Maher, care este apropiat de liberalii americani, i-a criticat pe aceştia că nu se concentrează pe problema „trădării” lui Trump şi că cele mai puternice atacuri împotriva preşedintelui au venit nu din partea democraţilor, ci din cea a republicanilor Never Trump.

* Statele Unite și Rusia au fost adversari pe termen lung și rămân departe una de alta în chestiuni majore. Aşa cum s-a anunţat înainte, pe agenda summit-ului de la Helsinki urma să se discute despre relațiile dintre cele două ţări, precum şi despre „o serie de probleme de securitate națională.” Prima reuniune oficială dintre cei doi lideri ar fi inclus dosare sensibile, precum războiul din Siria, Ucraina şi acordul nuclear cu Iranul. Controversa legată de amestecul Moscovei în alegerile din Statele Unite şi răspunsurile bizare ale liderului american au pus însă în umbră restul subiectelor, care par să nu mai intereseze acum pe nimeni.

Preşedintele Putin a declarat pentru Channel One, un canal public de la Moscova, că a discutat cu Trump despre războiul din Ucraina, anexarea Crimeei în 2014 şi sancţiunile internaţionale împotriva Rusiei. La rândul lui, Trump a afirmat că el și Putin au vorbit despre o serie de probleme, inclusiv despre războiul civil din Siria, eforturile de stopare a ambițiilor nucleare ale Iranului, Israel şi Coreea de Nord. Cei doi lideri ar fi ajuns la o înţelegere privind Siria, dar nu se cunosc detalii.

Din cauza faptului că, în afară de traducători, nimeni nu a avut acces în încăperea unde Trump a discutat cu Putin, nu se cunoaşte aproape deloc ce au convenit cei doi lideri. Reuniunea dintre ei a fost un moment important nu doar pentru Statele Unite şi Rusia, ci pentru întreaga planetă, însă detaliile convorbirilor lipsesc aproape complet. Nu e de mirare că congresmenii americani vor acum ca secretarul de stat Mike Pompeo să explice Congresului ce s-a întâmplat la Helsinki. Senatorii doresc ca şeful diplomaţiei de la Washington „să ne spună dacă s-a încheiat vreun acord în acea întâlnire de două ore,” a rezumat senatorul GOP Lindsey Graham (Carolina de Sud) frustrarea politicienilor americani. Liderul senatorilor democraţi, Charles Schumer (New York), a spus şi el că audierea oficialilor americani pentru a afla ce s-a discutat la summit-ul Trump-Putin e necesară, fiind o chestiune de securitate naţională. Poporul american are dreptul să ştie dacă liderul de la Casa Albă i-a promis ceva omologului său de la Kremlin, a afirmat Schumer.

* Atitudinea controversată a preşedintelui Trump la Helsinki l-a ajutat fără îndoială pe Putin să proiecteze o imagine de câştigător. După o lună de zile în care a folosit Cupa Mondială ca pe un instrument de propagandă pentru a repara imaginea ţării sale, ţarul de la Kremlin a mai primit un cadou nesperat de la adversarul său principal, Statele Unite ale Americii. Presa de stat de la Moscova i-a ridicat elogii lui Putin pentru felul în care a dominat întâlnirea de la Helsinki, care a demonstrat – în opinia ei – că sancţiunile occidentului nu au reuşit să înfrângă Rusia. America şi Trump s-au dovedit incapabile să câştige confruntarea cu Rusia şi Putin. Acţiunile agresive ale Rusiei în exterior ar putea astfel să se intensifice.

Victoriile pe linie obţinute de Putin în ultima perioadă vor avea fără îndoială efecte şi pe plan domestic în Rusia, unde e de aşteptat ca liderul rus să-şi întărească puterea şi influenţa. Nu e exclus chiar ca atitudinea lui să devină şi mai autoritară, iar cenzura presei libere şi opresiunea opozanţilor să se înteţească.

Concluzia. Criticarea Americii pentru acţiunile ticăloase ale altei țări nu este niciodată o strategie câştigătoare pentru un președinte american aflat peste hotare. Trump, acuzat de criticii săi că este subordonat lui Putin, a creat un moment controversat atunci când a căutat scuze pentru atitudinea agresivă a regimului de la Moscova chiar în prezenţa liderului de la Kremlin şi a presei internaţionale. Administraţia de la Washington este acum în „damage control mode” – de control al avariilor, raportare a pierderilor şi limitare a daunelor. Perioada următoare şi, mai ales, alegerile din noiembrie o să ne arate dacă strategia Casei Albe a avut sau nu succes. Până atunci, rămânem cu amintirea unui preşedinte american ezitant, a unui lider rus dominant şi a unui summit care trebuia să ne ofere răspunsuri la întrebări majore, dar care s-a sfârşit mai controversat decât a început.

Surse: AFP, Yahoo, New York Post, FoxNews, Newsweek, BBC

Sursa Foto: WhiteWhouse.gov / Shealah Craighead