Efectele schimbărilor climatice în România în 2024: inundații, caniculă, secetă și incendii – raportul privind Starea Climei în Europa (ESOTC) 2024

Anul 2024 a fost cel mai călduros an înregistrat vreodată în Europa și în lume, potrivit Raportului European State of the Climate (ESOTC) 2024, publicat de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice și Organizația Meteorologică Mondială (WMO). România s-a numărat printre țările puternic afectate din sud-estul Europei, regiune unde s-au înregistrat cele mai mari anomalii de temperatură, între +2°C și +3°C față de media 1991–2020.

În România, fenomenele extreme care s-au manifestat anul trecut au fost: valuri de căldură și stres termic în lunile iulie și august 2024, secetă și debite scăzute pe 35% dintre râurile din România și regiunea balcanică, incendii de vegetație, un număr peste medie de incendii forestiere, mai ales în zona Carpaților, precum și inundații care au produs pierderi de vieți omenești între 12 și 16 septembrie, când furtuna Boris a provocat precipitații extreme în estul și nord-estul României.

Valuri de căldură în România

Raportul arată că sud-estul Europei, inclusiv România, a trecut prin cel mai lung val de căldură înregistrat vreodată, de 13 zile, în vara anului 2024, și o anomalie termică de 9,2°C peste medie.

În această perioadă, peste 66 de zile de vară au fost marcate de stres termic ridicat sau extrem – dublu față de medie. Pe 13 august, 99% din regiune a fost afectată de stres termic puternic, iar peste jumătate din suprafață s-a aflat sub stres termic „foarte puternic”, cu temperaturi resimțite de peste 38°C.

Nopțile tropicale (temperaturi de peste 20°C pe timpul nopții) s-au înmulțit, iar în părți din România, Ungaria, Serbia, Croația și Bulgaria numărul lor a depășit 35 de nopți.

Secetă severă și incendii de vegetație frecvente

Regiunea balcanică, inclusiv România, a cunoscut un nivel crescut de pericol de incendii de vegetație în lunile iulie și august, cu mai multe focare în zona Carpaților. Acestea s-au declanșat pe fondul secetei prelungite și al temperaturilor extreme​.

Sud-estul României s-a confruntat, în paralel, cu o secetă prelungită, care a dus la niveluri scăzute ale râurilor și lacurilor și la dificultăți majore în agricultură. Potrivit Observatorului European al Secetei, condițiile estivale au fost cele mai uscate din ultimii 12 ani.

Această ariditate a contribuit la o creștere a incendiilor de vegetație, în special în lunile iulie și august, când România, alături de Bulgaria și alte state din Balcani, a înregistrat un număr peste medie de incendii, afectând pădurile și calitatea aerului.

Inundații și furtuni în Dobrogea

În luna septembrie, după o vară secetoasă, România a fost afectată de inundații provocate de furtuna Boris, care a adus cantități record de precipitații în estul și nord-estul țării. În doar câteva zile (12–16 septembrie), în unele zone a plouat cât pentru trei luni, stabilindu-se un nou record pentru bazinul superior al Dunării​.

În doar 24 de ore, cantitățile de precipitații au atins valori record: 225,9 mm la Mangalia, 145 mm la Agigea și 118 mm la Tuzla. Raportul indică faptul că acestea au fost unele dintre cele mai ridicate cantități zilnice de precipitații înregistrate în zona litorală în ultimele decenii.

Consecințele au fost: localități inundate, drumuri blocate, pierderi de vieți omenești și pagube semnificative în infrastructură.

Schimbările Climatice, o realitate tot mai vizibilă care ne afectează viața cotidiană, spune Dr. Bogdan Antonescu

Fenomenelor meteorologice extreme, precum valurile de căldură prelungite și inundațiile devastatoare, sunt semne clare că schimbările climatice nu mai sunt doar o ipoteză abstractă, ci o realitate concretă care afectează deja viața de zi cu zi a cetățenilor din România și din întreaga Europă, spune dr. Bogdan Antonescu, cercetător în domeniul meteorologiei și climatologiei.

„Gândiți-vă numai la valurile de căldură care au lovit România la începutul verii sau la inundațiile din august și septembrie”, a afirmat Antonescu.

Totodată, cercetătorul a remarcat și „progresele semnificative”. Conform datelor recente, 2024 a fost un an record pentru producția de energie electrică din surse regenerabile, care a atins un procentaj de 45%. În plus, mai multe orașe europene au reușit să își îmbunătățească reziliența în fața dezastrelor climatice, așa cum arată raportul EMBER.

Cu toate acestea, Dr. Antonescu a precizat că intensificarea fenomenelor meteorologice extreme este un semnal clar că schimbările climatice reprezintă un risc tot mai mare pentru societățile și economiile europene.

Dr. Bogdan Antonescu, care este și lector la Facultatea de Fizică a Universității din București și cercetător la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului, este cunoscut pentru cercetările sale în domeniul furtunilor severe și al fenomenelor meteorologice extreme, precum și pentru implicarea sa activă în promovarea înțelegerii publice a schimbărilor climatice.

Care sunt schimbările așteptate în sud-estul Europei?

Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) indică faptul că temperaturile vor crește în întreaga Europă într-un ritm mai rapid decât media globală, iar frecvența și intensitatea valurilor de căldură extreme vor crește. Se estimează pierderi agricole semnificative pentru majoritatea regiunilor europene.

Deși „există dovezi ale unei toleranțe mai mari la căldură care începe să se contureze”, raportul afirmă că, pentru Europa în ansamblu, un nivel de încălzire globală de 1,5°C ar putea duce la aproximativ 30.000 de decese anuale din cauza căldurii extreme, iar la un nivel de 3°C acest număr s-ar tripla. Riscul asociat stresului termic – atât în ceea ce privește disconfortul, cât și mortalitatea – depinde și de nivelul de dezvoltare socio-economică.

Se estimează că numărul de decese provocate de valurile de căldură va fi cel mai mare și va crește cel mai rapid în sud-estul Europei.

Se mai prevede că va crește și frecvența și severitatea debitelor fluviale sub medie, împreună cu riscul de secetă pedologică (lipsa umezelii în sol). Aceste schimbări vor face ca seceta hidrologică și problemele legate de cererea și oferta de apă să fie mai grave și mai persistente.

Pe baza unui scenariu de încălzire globală de 1,5°C, numărul de zile cu lipsă de apă și secetă este estimat să crească ușor în sud-estul Europei, ceea ce va duce la expunerea a 18% din populație la un risc de cel puțin „moderată lipsă de apă”.

Pe măsură ce provocările climatice se intensifică, orașele care găzduiesc aproximativ 55% din populația lumii sunt responsabile pentru 70% din emisiile de carbon, zonele urbane sunt principalii factori ai degradării mediului.

În Europa, însă, aproximativ 70% dintre eforturile de atenuare a schimbărilor climatice și 90% dintre cele de adaptare au loc în mediul urban, ceea ce poziționează orașele drept lideri-cheie în lupta împotriva schimbărilor climatice. De asemenea, orașele europene s-au angajat să reducă emisiile de carbon cu 55% până în 2030 și să atingă neutralitatea emisiilor (net-zero) până în 2050.

Documentele citate în articol:

Raportul European State of the Climate (ESOTC) 2024, publicat de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice și Organizația Meteorologică Mondială (WMO) – AICI

Schimbările climatice nu mai sunt un avertisment abstract, ci o realitate concretă – Raport European State of Climate – Dr. Bogdan Antonescu – AICI