Efectul conflictului comercial dintre SUA și China: Producția industrială chineză înregistrează cel mai lent ritm de creștere din ultimii 17 ani

Producţia industrială a Chinei a înregistrat în primele două luni din acest an cel mai lent ritm de creştere din ultimii 17 ani, datele subliniind slăbiciunea cu care se confruntă a doua economie mondială, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

Producătorii chinezi sunt afectaţi de vânzările mai slabe pe plan intern şi extern, cererea pe plan global fiind afectată de escaladarea tensiunilor comerciale.

În perioada ianuarie-februarie 2019, producţia industrială a crescut cu 5,3%, după un avans de 5,7% în decembrie. Este cel mai lent ritm de creştere de la începutul lui 2002. Analiştii se aşteptau la un avans de 5,5% în primele două luni din acest an.

Oficialii chinezi combină datele din ianuarie şi februarie privind producţia industrială pentru a încerca să evite distorsiunile provocate de Anul Nou Lunar, care se serbează la începutul anului, dar analiştii susţin că o imagine clară a evoluţiei PIB-ului ar putea apărea numai în aprilie, la publicarea datelor din primul trimestru al anului.

De asemenea, rezultatele studiului privind activitatea fabricilor arată un declin al producţiei în februarie, pentru prima dată din ianuarie 2009.

Investiţiile în active fixe, un motor de creştere al producţiei industriale în trecut, au crescut cu 6,1% în primele două luni din acest an, după un avans de 5,9% în 2018. Investiţiile în imobiliare au urcat cu 11,6%, deşi vânzările de locuinţe au scăzut. Investiţiile în infrastructură, pe care se bazează Guvernul pentru a stimula redresarea economiei, au crescut cu 4,3% în perioada ianuarie-februarie 2019.

Vânzările de retail au avut o evoluţie mai bună decât se estima, cu un avans de 8,2% în primele două luni din acest an, dar ritmul de creştere rămâne la cel mai redus nivel din ultimii 15 ani, sporind temerile privind scăderea încrederii consumatorilor, pe fondul problemelor cu care se confruntă economia şi a tensiunilor comerciale.

De asemenea, vânzările auto au scăzut în februarie pentru a opta lună consecutiv.

După publicarea datelor, bursele din Shanghai şi Hong Kong înregistrau declinuri semnificative iar indicele Shanghai Composite a închis şedinţa de joi în scădere cu 1,82%.

Premierul chinez Li Keqiang a prezentat săptămâna trecută planurile de sprijinire a economiei Chinei, avertizând că ţara se confruntă cu „o bătălie dificilă”.

Li Keqiang a anunţat că PIB-ul Chinei ar urma să înregistreze o creştere mai lentă anul acesta, de 6% – 6,5%, faţă de o expansiune de 6,5% previzionată în 2018. Economia chineză este afectată de războiul comercial cu SUA, de încetinirea economiei mondiale şi de atenuarea cererii pe plan intern.

Pentru a stimula economia, autorităţile vor adopta măsuri de relaxare fiscală şi vor acorda reduceri de taxe în valoare de aproape două miliarde de yuani (298 miliarde de dolari ), a afirmat premierul chinez. Acesta a adăugat că vor fi majorate cheltuielile în infrastructură şi va creşte accesul firmelor străine la piaţa chineză.

TVA pentru transporturi şi construcţii va fi redus de la 10% la 9%, iar pentru industrie de la 16% la 13%, a anunţat Li Keqiang.

Dar analiştii cred că în pofida măsurilor de stimulare economia nu se va stabiliza convingător până la mijlocul acestui an.

Economia Chinei a înregistrat o performanţă sub aşteptări în 2018, cu o creştere anuală de 6,6%, după un avans de 6,8% în 2017, arată datele publicate recent de Biroul Naţional de Statistică. Este cel mai lent ritm de creştere din 1990 şi vine pe fondul atenuării cererii pe plan intern şi al efectelor războiului comercial cu SUA.

Oficialii de la Beijing s-au angajat să stimuleze consumul prin subvenţii la diverse achiziţii, de la maşini la electrocasnice. Dar veniturile disponibile se reduc, iar datoriile gospodăriilor sunt în creştere.