G4Media.ro

Efectul finanțărilor europene asupra fluturilor din Coasta Lunii

Efectul finanțărilor europene asupra fluturilor din Coasta Lunii

Articol semnat de Bogdan Stanciu, publicat pe PressHub.ro și Transilvania Reporter în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.

Aria naturală protejată „Coasta Lunii” din județul Cluj este ținta unui proiect de conservare finanțat cu 4,2 milioane de lei, fonduri europene, derulat în perioada 2018-2020 și câștigat de Asociația EnviroTeam, din Cluj-Napoca, formată din absolvenți și studenți ai Universității „Babeș-Bolyai” în domenii legate de științe ale naturii. Atracția colorată a „Coastei Lunii” este o rarisimă rezervație de fluturi din România.

„Scopul proiectului este de avea, la finalul lui, o evaluare clară a felului în care se prezintă aria protejată, în vederea elaborării unui plan de management eficient. Lucrăm în acest sens cu o echipă de 20 de specialiști care vor lua la pas arealul, pentru a-l studia, din toate punctele de vedere”, spune președintele asociației, Vlad Măcicășan, 35 de ani, lector universitar la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului (FSIM). Este vorba despre ecologi, geografi, climatologi, ornitologi, lepidopterologi, experți în habitate etc., dar și specialiști în științe socio-umane. Aceștia din urmă vor parcurge comunitățile din zonă, vor aplica chestionare și vor intra în discuții cu localnicii, pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la aria protejată.

Cuesta și coasta

„Coasta Lunii” este un Sit Natura 2000 care se întinde pe o suprafață de 694 de hectare. Este vorba de un versant abrupt al unui deal din stânga Arieșului, situat în apropierea comunei Luna din județul Cluj. Mai exact, este vorba de panta abruptă a dealului, care se vede din sensul giratoriu în care se termină Autostrada Transilvania, la marginea orașului Câmpia Turzii.

Geografii spun că această formațiune se numește cuestă, formațiune frecvent întâlnită în Transilvania, de-a lungul Arieșului și Mureșului.

„«Cuesta» e un termen științific, provenit din spaniolă. Țăranii noștri i-au spus «coastă». Sesizați asemănarea. Ele apar în urma acțiunii râurilor într-o zonă de sedimente”, explică geograful Liviu Muntean, 46 de ani, vicepreședintele asociației și conferențiar universitar la FSIM.

„Coasta Lunii” are o lungime de 13 km, pornind din localitatea Viișoara (județul Cluj), și până la Hădăreni (județul Mureș), și este cel mai mare și impunător versant abrupt de tip cuestă din Depresiunea Transilvaniei. Coasta de deal a fost considerată de țăranii din zonă neproductivă, dat fiind aspectul accidentat, de povârniș. Astfel, flora și fauna s-au păstrat remarcabil.

O țară e făcută și din fluturi

Chiar în mijlocul sitului Natura 2000 se află „Dealul cu fluturi”, una dintre puținele rezervații naturale de fluturi din țară, declarată în 2004. O rezervație naturală are un regim de protecție mai strict decât un sit Natura 2000.

„Pe Dealul Fluturilor se găsesc patru specii de fluturi rari, dintre care trei sunt de noapte, Cucullia mixta, Gortyna borelii lunata, Catopta thrips, și una de zi, Pseudophilotes bavius sau «Albăstrelul transilvan», dar și două specii rare de amfibieni, Bombina bombina și Bombina variegata, adică buhaiul de baltă cu burtă roșie, respectiv galbenă. Avem și o plantă deosebită, Crambe tataria sau târtanul. Altă plantă interesantă este jaleșul cârn. Albăstreii transilvani depun ouăle pe ea, larvele lor se hrănesc cu ea, iar fluturii sunt dependenți de zonele unde această plantă este prezentă” – Bogdan Ciortan (25 de ani), specialist ornitolog și responsabil de comunicare în proiect.

Societatea Lepidopterologică Română a identificat aici 739 de specii de fluturi, dintre care o specie este nouă pentru știință (Filatima transsilvanella), una nouă pentru Europa, 14 noi pentru fauna României și multe noi pentru fauna Transilvaniei. S-au identificat și peste 160 de specii de plante.

Întreg arealul protejat de Situl Natura 2000 ROSCI0040 „Coasta Lunii” a fost creat în 2007 pentru a proteja habitatele de pajiști de stepă subpanonice.

Citește tot articolul pe PressHub.ro

Foto: (Pexels / Marian Florinel Condruz)

Publicitate electorală

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

4 comentarii

  1. Dacă nu a stat nimeni să numere fluturii înainte și după derularea proiectului, va fi imposibil de văzut dacă banii au fost aruncați sau nu. Povestea asta seamănă leit cu panselutele primăriilor de la noi. Si ce sobor de taietori de frunză la câini. Mă întreb, oare ce știe sa faca un inginer de mediu? Să cheme ploaia?

  2. Ma uitai de curiozitate sa vad unde e coasta asta a Lunii si cu ce se mananca…Bai frate e langa autostrada care abia se construieste. Ma tem ca daca s-or bate fluturii aia de parbrize trebuie inchisa autostrada IMEDIAT! Sigur fluturii aia is panarama rau ca doara nu s-o da banetul degeaba fara sa se faca nimic… Eu zic sa oprim constructia de acuma sa nu mai cheltuim aiurea!

  3. Ma bucura asemenea stiri si ma intreb de ce nu sunt mai des prezentate astfel de aspecte. Pana la urma, sunt multe de facut, multe specialitati si profesionisti care contribuie, muncind din greu, ani de zile, pentru ca lumea noastra sa o duca mai bine.
    In conditiile reducerii dramatice a populatiilor de insecte in ultimele decenii, e doar un inceput pentru a aduce subiectul in atentia publicului.
    Felicitari pentru ca ati preluat acest articol si succes tuturor celor implicati in proiect!

    • #Diana
      Ooooooo Da! CORul si implicit spectrul ocupational romanesc se va imbogati cu meseriile de:
      – numaratori fluturi
      – aghiotant scarpinator brotac cu burta burta galbena respectiv rosie
      – etichetator albastrei transilvani
      – socotitor lungime cuesta
      – lepidopterolog adjunct
      – inginer calcul batai din aripi al filatimei transilvanielei
      – contabil expert numarat fire de iarba
      Ne-am scos!