Efectul malefic al factorului Șor asupra scrutinelor din Republica Moldova sau de ce sondajele de opinie nu au prezis rezultatul corect

Rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova dar mai ales al celui al referendumului constituțional privitor la integrarea europeană au diferit sensibil de predicțiile sondajelor pre-electorale. Sociologul Vasile Cantarji de la institutul de sondaje AXA-CBS de la Chișinău este de părere că acest lucru a fost cauzat de corupția electorală pe scară largă practicat de rețelele fugarului condamnat pentru furtul miliardului de dolari, Ilan Șor, ajutat de Federația Rusă care au cumpărat, potrivit autorităților de la Chișinău un număr mare de voturi. El explică într-un interviu la G4Media ceea ce numește „Factorul Șor”.

Vasile Cantarji: Există mai multe cifre menționate de autorități cu privire la numărul de persoane al căror vot a fost cumpărat. Inspectoratul General al Poliției a declarat că 130.000 de cetățeni au fost conectați financiar la fluxurile bănești generate de Ilan Șor și Federația Rusă. Cifra maximă de 300.000 a fost menționată de președinta Maia Sandu în ziua ce a urmat primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale și referendumului.

În afară de aceasta noi am avut mai multe semne care indică faptul că Șor a reușit să mobilizeze un număr uriaș de alegători. Eu am plecat de la aceste cifre și am simulat rezultatul de la prezidențiale și de la referendum, considerând că la indicația lui Șor nu a votat nimeni în favoarea Maiei Sandu sau DA la referendum.

Deci am raportat voturile Maiei Sandu nu la numărul total oficial de voturi valabil exprimate, ci la acest minus numărul de alegători care, spunem noi, au fost aduși la vot și au votat într-un anumit fel la indicația lui Șor.  Am plecat de la 130.000 și m-am oprit la 300.000, cu valori intermediare de 200.000 și 250.000. Din evidențe personale cred că cifra reală e mai aproape de 250.000.

La 250.000 – 300.000 de oameni din rețelele Șor excluși de la votare, Maia Sandu ar fi câștigat alegerile prezidențiale din primul tur cu 51% și respectiv 53%. Iar referendumul nu ar fi trecut la limită așa cum s-a întâmplat de fapt, ci cu un scor mult mai convingător, adică 55% – 63%.

Dumneavoastră îi scoateți din total pe acești oameni dintre care unii s-ar fi dus oricum la vot. Cine vă garantează că nu ar fi votat tot împotriva Maiei Sandu?

Vasile Cantarji: O bună parte dintre ei sigur că se duceau la vot, numai că nu ar fi votat țintit, lăsați de unii singuri ar fi votat ca niște alegători obișnuiți, convinși de mai mulți factori și atunci revenim la modelele clasice de estimare care asumă faptul că cel o parte dintre ei vor fi dispersați pe mai mulți candidați, inclusiv pe Maia Sandu. Acest lucru schimbă matematica electorală.

Dar oare Ilan Șor a mers la întâmplare? Nu a țintit un grup de alegători care era predispus oricum să voteze împotriva Maiei Sandu și NU la referendum?

Vasile Cantarji: Eu înclin să cred că a fost vorba de alegători mai puțin conectați și în mare parte nici nu vin la alegeri.

Referindu-ne la ultimul dumneavoastră sondaj de opinie pre-electoral din 11 – 16 octombrie, 41% din eșantion îl reprezentau nehotărâții, cei ce refuzau să răspundă și cei care nu intenționau să se prezinte la vot. Dacă comparați aceste cifre cu rezultate celor două scrutine de duminică, ce concluzii trageți?

Vasile Cantarji: Factorul Șor explică de ce sondajul nu a dat o predicție corectă, supraestimând scorul Maiei Sandu și al DA-ului la referendum. Din punctul meu de vedere jumătate din acești 41% chestionați s-au plasat în această categorie tocmai din cauza faptului că erau conectați la rețeaua Șor.

Era o chestiune conștientizată, tehnică, fiindcă se așteptau ca orice candidat din partea grupării Șor va fi scos din cursă. Cam cu o lună, trei săptămâni înainte de scrutin prin rețelele închise s-a discutat despre faptul că votanților conectați li se va comunica cu puțin timp înaintea zilei alegerilor pentru cine să voteze. De aceea și numărul nehotărâților sau al celor care refuză să răspundă a crescut vertiginos pe măsura apropierii datei alegerilor.

Deci nu au fost instruiți să voteze pentru un singur candidat?

Vasile Cantarji: Uitând-mă la rezultatele alegerilor tind să cred că a fost mai degrabă ceva asemănător cu o tablă de șah. În unele regiuni au fost privilegiați anumiți candidați, deși favoritul rețelelor Șor a rămas Alxandr Stoianoglo.

Privind spre turul 2 din 3 noiembrie, în cazul că veți face un nou sondaj, ce măsuri veți lua pentru a corecta aceste abateri?

Vasile Cantarji: BBC a titrat luni că sondajele au dat greș. Sondajele nu au dat greș, sondajele au reflectat ce era la momentul respectiv. Pentru turul doi vom semnala aceste chestiuni, vom atrage atenția, inclusiv pe rețelele sociale asupra acestui pericol. Noi nu putem face o corecție la factorul Șor, care nu este factor propriu sondajului. Ceea ce putem face este că atunci când prezentăm cifrele vom atrage atenția că atunci când încercați să utilizați cifrele ca să vă faceți idee asupra rezultatului de la turul 2, trebuie să luați în considerare și factorul Șor.

În ce măsura poate constitui votul din Diaspora o contrapondere la factorul Șor?

Vasile Cantarji: Mă tem că în prezent Diaspora constituie singura rezervă care poate fi mobilizată pentru a contrabalansa acest factor.