Efectul Trump și al războiului din Ucraina: membrii europeni ai NATO discută un obiectiv de 3% pentru cheltuielile de apărare / Cum stă România? / 23 dintre cei 32 de membri ating pragul de 2% în acest an. Două economii mari, sub prag
Membrii europeni ai NATO discută despre o potențială creștere a obiectivului de cheltuieli pentru apărare al alianței, de la 2% la 3% din PIB, acorduri oficiale fiind așteptate la summitul NATO din iunie 2024, transmite Financial Times (FT). Această creștere propusă, determinată parțial de revenirea lui Donald Trump în funcția de președinte al SUA, dar și de evoluția războiului din Ucraina, reflectă preocupările sporite privind investițiile scăzute europene în apărare și necesitatea de a face față amenințărilor reprezentate de Rusia.
În prezent, se preconizează că 23 dintre cei 32 de membri ai NATO vor atinge obiectivul existent de 2% în 2024, ceea ce reprezintă o îmbunătățire semnificativă față de doar șase membri în 2018. Cu toate acestea, șapte națiuni europene, inclusiv economii mari precum Italia și Spania, încă nu au atins acest obiectiv de referință.
Discuțiile confidențiale sugerează un obiectiv intermediar de 2,5%, înainte de a ajunge la 3% până în 2030, deși această schimbare ar supune bugetele naționale la presiuni majore, o preocupare pentru multe guverne care au deficite mari.
Of Nato’s 32 members, 23 will reach the existing 2% target this year, up from six in 2018. But seven European members still fail to meet the benchmark agreed a decade ago. www.ft.com/content/c494…
— Financial Times (@financialtimes.com) December 12, 2024 at 8:35 AM
Potrivit unui infografic prezentat de FT, România se îndreaptă spre cheltuieli cu apărarea de aproximativ 2,5% din PIB în 2024.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat necesitatea creșterii cheltuielilor, afirmând că obiectivul existent de 2% este insuficient pentru a aborda lacunele în materie de capacități de apărare. El a evidențiat importanța prioritizării securității naționale, în ciuda provocărilor fiscale care au contribuit la instabilitatea politică din Europa. „Am un număr în minte, dar nu am de gând să îl menționez acum. Dar, în mod clar, când te uiți la obiectivele de capacitate, [când] te uiți la lacunele care încă mai există… Este clar că, cu 2%, nu puteți ajunge acolo”, a declarat el pentru FT în această lună.
În timpul primului mandat al lui Trump, acesta a cerut contribuții europene mai mari la apărare, amenințând cu retragerea SUA din NATO. Această presiune, combinată cu invazia Rusiei în Ucraina, a stimulat o creștere colectivă de 100 de miliarde de dolari a cheltuielilor de apărare în rândul membrilor NATO din afara SUA în ultimii doi ani. Germania, de exemplu, a atins obiectivul de 2% pentru prima dată în 2023. Oficialii germani și ministrul apărării, Boris Pistorius, susțin creșteri suplimentare, avertizând cu privire la o potențială agresiune rusă până în 2029.
Cu toate acestea, atingerea unor niveluri mai ridicate de cheltuieli ridică provocări semnificative. Regatul Unit, care cheltuiește în prezent 2,3% din PIB pentru apărare, își propune să ajungă la 2,5%, dar nu a stabilit un calendar. Oficialii din domeniul apărării recunosc că și această creștere este insuficientă pentru modernizarea armatei și respectarea angajamentelor NATO.
Italia, cu 1,49% din PIB, se confruntă cu constrângeri bugetare impuse de UE, în timp ce Spania, care cheltuiește 1,28%, își subliniază contribuțiile la misiunile NATO și la cercetare, în loc să se concentreze exclusiv pe obiectivele privind PIB-ul.
Statele Unite cheltuiesc 3,4% din PIB pentru apărare, servind drept punct de referință pentru obiectivele propuse de NATO.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen BankCitește și...
Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.