El Pais: Personalul NATO se află deja în Ucraina pentru controlul armelor, pregătire militară și culegere de informații, dar nu în roluri de luptă

Propunerea președintelui francez Emmanuel Macron de a nu exclude trimiterea de soldați pentru a lupta împotriva Rusiei a deschis o dezbatere care confirmă că există soldați ai Alianței Atlantice pe teren, dar nu pe câmpul de luptă, scrie El Pais.

NATO ajută deja Ucraina în aproape toate aspectele posibile, de la furnizarea de armament și informații despre țintele rusești și pozițiile bombardierelor inamice până la antrenarea a mii de soldați ucraineni în Europa. Dar până când președintele francez a sugerat acest lucru, nimeni nu îndrăznise să ridice problema ca soldații Alianței Atlantice să intre în acțiune pentru a opri invazia Kremlinului. Macron nu numai că a deschis o dezbatere; cuvintele sale au servit, de asemenea, la confirmarea faptului că există deja militari din țările NATO pe teritoriul ucrainean, deși fără a juca un rol activ în operațiuni de luptă.

Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a declarat la 8 martie, în cadrul unei conferințe la Varșovia, că există deja reprezentanți ai Alianței Atlantice în Ucraina. „Soldații NATO sunt deja prezenți în Ucraina. Și aș dori să le mulțumesc ambasadorilor acelor țări care și-au asumat acest risc. Aceste țări știu cine sunt, dar nu le pot dezvălui. Spre deosebire de alți politicieni, nu voi enumera aceste țări”, a declarat Sikorski. Ultima frază a fost o critică voalată la adresa cancelarului german Olaf Scholz, care la sfârșitul lunii februarie a dezvăluit că în Ucraina se află militari britanici și francezi. Scholz a argumentat că guvernul său nu va furniza Kievului rachetele cu rază lungă de acțiune Taurus, deoarece ar necesita – așa cum s-a întâmplat cu rachetele britanico-franceze Storm Shadow / Scalp – trimiterea de tehnicieni militari pentru programarea acestor arme.

Prezența soldaților din țările NATO în Ucraina nu este o noutate. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul Pat Ryder, a confirmat în octombrie 2022 că Statele Unite au avut reprezentanți militari staționați pentru a îndeplini sarcina de monitorizare a aprovizionării cu armament. În documente confidențiale ale Pentagonului, care au fost dezvăluite în aprilie 2023, Departamentul american al Apărării a indicat că cinci țări din Alianța Atlantică – Statele Unite, Franța, Regatul Unit, Lituania și Țările de Jos – aveau în jur de 100 de membri ai forțelor speciale la ambasadele lor din Ucraina.

Președintele ceh, Petr Pavel, general în retragere și fost președinte al comitetului militar al NATO, a reamintit la 10 martie, într-un interviu televizat, că soldații Alianței Atlantice sunt prezenți în Ucraina de peste un deceniu, nu în unități de luptă, ci ca instructori pentru armata ucraineană. Pavel se referea la baza de la Iavoriv, în apropiere de granița cu Polonia, unde, potrivit lui Pavel, un acord între NATO și Kiev a permis trecerea a 1.000 de soldați din 15 țări. Președintele ceh a subliniat că programele de pregătire militară pe teritoriul ucrainean au fost active atunci când Rusia a anexat Crimeea în 2014 și în timpul războiului din Donbas, inițiat de separatiștii pro-ruși și susținut de Moscova. Baza din Iavoriv a fost bombardată în martie 2022. Autoritățile ucrainene au indicat că 61 de militari și-au pierdut viața, în timp ce Rusia a ridicat numărul la 180, susținând că mulți dintre ei erau soldați străini.

Informatori la fața locului

Pe parcursul celor peste doi ani de război, EL PAÍS a intervievat mai multe surse militare, atât ucrainene, cât și din țările UE, care sunt de acord că nicio armată membră NATO nu a participat la acțiuni de luptă la sol. Dar acestea sunt de acord, de asemenea, că au informatori pe teren pentru a furniza cunoștințe despre situația de pe front, pentru a identifica eficiența armelor furnizate și posibilele probleme în utilizarea lor, precum și pentru a detecta posibile cazuri de corupție în ceea ce privește ajutorul furnizat. O parte dintre acești informatori neoficiali sunt militari străini pensionați care luptă ca voluntari în rândurile Forțelor Armate ale Ucrainei. Cel puțin două surse, una americană și una ucraineană, susțin că Washingtonul este deosebit de activ în monitorizarea asistenței lor, cu misiuni aranjate între ambasada sa și autoritățile ucrainene, dar și cu inspecții în afara canalelor instituționale.

Luke Coffey, cercetător la Institutul Hudson, un centru american de analiză a politicii internaționale și de apărare, consideră că este greu de crezut că personalul militar american ar putea circula liber în Ucraina: „Aș fi foarte surprins dacă trupele americane ar avea libertatea de mișcare pentru a se deplasa prin țară pentru a monitoriza situația. Știu că personalul ambasadei SUA are nevoie chiar și de un permis pentru a merge la Odesa. Iar înainte de 2022, instructorii americani nu aveau voie să meargă la est de râul Dnipro. Mă îndoiesc că pot acum”.

Olga Husieva, cercetător la Institutul pentru Politici de Securitate al Universității Kiel, are altă părere decât Coffey și consideră că este de la sine înțeles că există trimiși ai ministerelor aliate ale apărării din Ucraina care colectează date pe teren. În accepțiunea ei, aceștia pot obține cunoștințe fundamentale pentru a îmbunătăți pregătirea propriilor armate și utilizarea armamentului lor; de asemenea, ei pot avea sarcina de a se asigura că nu există arme care să ajungă pe piața neagră, așa cum s-a întâmplat după retragerea din Afganistan în 2021 a coaliției occidentale conduse de SUA. „De asemenea, nu este un secret că în țară au existat instructori de la începutul invaziei”, adaugă ea.

Husieva subliniază că, înainte de toate, este vorba de inițiative individuale ale guvernelor în cauză, deși subliniază că există o coordonare între Statele Unite și Marea Britanie și, deși într-o măsură mai mică, din partea Washingtonului și a Londrei cu Polonia și țările baltice. Acest expert avertizează că Germania este exclusă din această cooperare de teama infiltrării de spioni ruși în serviciile sale de informații. Lukasz Maslanka, cercetător la Centrul polonez pentru studii orientale, este de asemenea de părere că „probabil că există o coordonare și o transmitere reciprocă de informații, dar fiecare țară ia propriile decizii”.

Coffey recunoaște: „Poate că există motive limitate, tehnice, pentru ca personalul NATO să se afle pe teritoriul ucrainean, dar acest lucru ar trebui evitat. Ar fi mai bine să îi înlocuim cu profesioniști civili”. Husieva notează că cazul rachetelor Storm Shadow nu poate fi unic și presupune că instructorii NATO vor fi trimiși în Ucraina atunci când vor sosi primele avioane de luptă F-16 americane în cursul acestui an. De asemenea, subliniază ea, colaborarea va crește odată cu utilizarea inteligenței artificiale pentru a coordona atacurile. În opinia ei, pe lângă posibila prezență a inginerilor pentru a monitoriza intrarea în serviciu a armamentului avansat, este întotdeauna necesară prezența personalului militar. Însuși președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a dat ca exemplu, la 11 martie, în Le Monde, posibilitatea ca obuzierele franceze Caesar și tancurile germane Leopard să fie reparate și produse în Ucraina, cu inevitabila asistență militară la fața locului.

Maslanka este de acord cu Husieva că apelul lansat de lideri politici precum Macron pentru implicarea soldaților NATO în Ucraina este în primul rând o strategie pentru a nu se lăsa intimidat de președintele rus Vladimir Putin: „Este vorba de a provoca o dilemă pentru Putin și de a adăuga un nou factor de risc pentru el”. Husieva adaugă că ea consideră că este „foarte posibil” ca o coaliție de țări formată din Marea Britanie, Polonia și statele baltice să ajungă în viitor la un acord pentru a fi în Ucraina. Coffey, pe de altă parte, consideră că ar fi o greșeală gravă în așteptarea deblocării de către republicani a ajutorului militar american: „Sunt mulți republicani îngrijorați că SUA vor intra într-un nou război etern. Susținătorii Ucrainei susțin că nu va fi cazul pentru că nu există trupe americane care să lupte, iar Macron sugerează în mod contraproductiv că ar putea fi desfășurate trupe NATO”.