Election Day în SUA. Cine va conduce America și lumea liberă: Harris sau Trump?

Zeci de milioane de americani sunt așteptați marți la urne de Election Day pentru a alege următorul președinte al Statelor Unite și liderul lumii libere, cu cei doi candidați principali, democrata Kamala Harris și republicanul Donald Trump, aflați umăr la umăr în cursa pentru Casa Albă. Circa 80 de milioane de alegători au votat deja anticipat, în ceea ce experții consideră a fi una dintre cele mai strânse lupte electorale din istoria modernă a Americii. Cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite va fi inaugurat pe 20 ianuarie 2025.

Informația pe scurt

· Scrutinul prezidențial și general din SUA are loc marți, 5 noiembrie

· Peste 160 de milioane de alegători sunt așteptați să-și exprime opțiunile electorale

· Sondajele indică o cursă umăr la umăr între Kamala Harris și Donald Trump pentru Casa Albă

· Un candidat trebuie să strângă 270 de voturi electorale pentru a ajunge președintele SUA

· Pe lângă ocupantul Biroului Oval, americanii vor alege o mare parte din mandatele legislativului de la Washington

· Actuala campanie este cea mai costisitoare din istoria SUA

Statistici electorale

* Alegerile generale și prezidențiale din Statele Unite sunt programate marți, 5 noiembrie 2024.

* Aproximativ 244 de milioane de americani sunt eligibili să voteze la alegerile din 2024. Această estimare include toți cetățenii americani cu vârsta de 18 ani și mai mult, deși nu toți sunt înregistrați sau vor vota.

* Majoritatea cetățenilor americani cu vârsta de 18 ani sau peste sunt eligibili să voteze. Fiecare stat are propriul său proces de înregistrare a alegătorilor și termene limită. De asemenea, cetățenii americani care locuiesc în străinătate se pot înregistra și solicita un buletin de vot pentru a vota prin corespondență.

* SUA au cunoscut schimbări demografice semnificative în baza de alegători în ultimii ani, electoratul devenind mai divers rasial, educat și mai în vârstă. La alegerile din 2020, au participat aproximativ 67% dintre alegătorii eligibili, respectiv în jur de 158,4 milioane de americani, o prezență record care ar putea fi egalată sau depășită în 2024 datorită implicării sporite a alegătorilor și măsurilor de accesibilitate.

Dacă prezența la vot va fi la fel de mare ca în 2020, analiștii estimează că peste 162 de milioane de americani vot vota în 2024.

* Alegătorii din fiecare cele 50 de state și Districtul Columbia vor alege alegătorii Colegiului Electoral, care vor alege apoi un președinte și un vicepreședinte pentru un mandat de patru ani.

* Principalii candidați pentru Casa Albă sunt democrata Kamala Harris și republicanul Donald Trump. Vicepreședintele lui Harris este guvernatorul de Minnesota, Tim Walz, în timp ce senatorul JD Vance din Ohio completează biletul prezidențial republican.

* Cursa dintre cei doi candidați importanți este foarte strânsă, sondajele de opinie indicând o diferență minimă între Harris și Trump.

* În afară de Harris și Trump, cursa prezidențială îi mai include pe profesorul și activistul progresist Cornel West (independent), doctorița Jill Stein (Partidul Verde) și activistul Chase Oliver (Partidul Libertarian). Alți câțiva candidați terți au acces la vot în unele state, dar nu suficient pentru a obține cele 270 de voturi electorale necesare pentru a câștiga președinția, ei provenind din formațiuni dintre cele mai diverse, precum Partidul Solidarității Americane, Partidul Constituției, Partidul American Independent sau Partidul pentru Socialism și Eliberare.

* În ceea ce privește atribuțiile președintelui, pe scena mondială, liderul SUA are o libertate considerabilă de a reprezenta țara în străinătate. Pe plan intern, președintele are puterea de a adopta unele legi pe cont propriu, dar el sau ea trebuie să lucreze în mare parte cu Congresul pentru a adopta legislația.

* Câștigătorul alegerilor prezidențiale va servi un mandat de patru ani la Casa Albă, începând din ianuarie 2025.

* Anul acesta, analiștii consideră că scrutinul prezidențial va fi decis în finnal de șapte state swing, unde votul poate înclina până în ultimul moment către unul sau altul dintre candidați: Arizona, Carolina de Nord, Georgia, Michigan, Nevada, Pennsylvania și Wisconsin.

* Dintre acestea, rezultatul final al cursei pentru Casa Albă ar putea fi decis de voturile electorale din statul Pennsylvania. Keystone State oferă 19 voturi în Colegiul Electoral, iar acestea s-ar putea dovedi decisive.

* Numele câștigătorului alegerilor prezidențiale ar putea să nu fie anunțat în seara scrutinului de marți, repetându-se astfel cele întâmplate în 2000 sau 2020, susțin mulți analiști americani. Unul dintre motive este acela că numărarea fiecărui vot din cele șapte state cruciale pentru determinarea rezultatului ar putea să se prelungească, în unele cazuri, câteva zile sau chiar săptămâni.

* Alegătorii hispanici sau latinos din Statele Unite ar putea fi cei care să decidă cursa pentru Casa Albă, ei reprezentând aproximativ o cincime din populația SUA, adică 65,2 milioane de persoane, și 14,7% din totalul alegătorilor eligibili, potrivit Time.

36,2 milioane de hispanici sunt eligibili să voteze în acest an, față de 32,3 milioane în 2020.

* În afară de președinte, alegătorii americani vor alege o mare parte dintre membrii Congresului, precum și unii guvernatori și aleși locali. Astfel, americanii își vor da votul pentru toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților și 34 din cele 100 de locuri din Senatul Statelor Unite. De asemenea, treisprezece guvernări de stat și teritoriale și numeroase poziții în administrațiii statale și locale vor fi scoase la bătaie în acest an.

* În acest moment, republicanii au o majoritate de 220 de mandate din cele 435 în Camera Reprezentanților, în timp ce democrații beneficiază de 211 locuri. Patru poziții sunt în prezent vacante.

* În Senatul actual, republicanii dețin 49 de poziții, în timp ce democrații au 46 de mandate, la care se adaugă patru independenți care votează constant cu ei: Angus King, Joe Manchin, Bernie Sanders și Kyrsten Sinema. Un mandat din totalul de 100 din Senat este vacant.

* Circa 78,18 de milioane de persoane au votat anticipat până luni în SUA, peste 42,75 milioane de americani votând personal, în timp ce alte 35,42 milioane de alegători au returnat un buletin de vot prin corespondență.

Mai mult de 66,53 milioane de buletine de vot prin corespondență au fost solicitate de americani, potrivit Election Lab.

* Dintre cei care au votat anticipat, 37,9% sunt înregistrați ca democrați, 36% sunt republicani, iar restul de 26,1% nu aparțin niciunui partid.

* Cei mai mulți dintre votanții anticipat sunt în grupa de vârstă 41-65 de ani (39,1%) și peste 65 de ani (35,9%), în timp ce tinerii între 18-25 de ani și cei din grupa 26-40 de ani au arătat un interes relativ scăzut, reprezentând 8,2%, respectiv 16,7% din numărul total de voturi.

* Femeile domină votul anticipat, cu 54% din numărul total al celor care au votat timpuriu, în timp ce alegătorii bărbați reprezintă 43,6% din numărul total. Restul de 2,4% dintre votanții timpurii nu și-au declarat genul.

* Subiectele care au dominat campania electorală din acest an au fost economia, inflația, imigrația ilegală, avortul sau drepturile LGBTQ. Economia a fost în mod constant citată de alegători în sondaje ca fiind cea mai importantă problemă în alegeri.

* Ciclul electoral din 2024 din SUA este estimat a fi cel mai scump din istorie, cheltuielile estimate ajungând la aproximativ 15,9 miliarde de dolari. Aceasta depășește recordul anterior de 15,1 miliarde de dolari cheltuiți în ciclul electoral din 2020. Factorii care au contribuit la aceste sume record includ inflația și influența din ce în ce mai mare a super-PAC-urilor, comitetele de acțiune politică, și a grupurilor externe, doar aceste entități fiind așteptate să contribuie cu peste 5 miliarde de dolari la actuala campanie electorală.

* Meteorologii anunță ploi de Election Day în unele dintre statele cheie.

* Câștigătorii scrutinului pentru Casa Albă – respectiv al 47-lea președinte și al 50-lea vicepreședinte al Statelor Unite – urmează să fie inaugurați pe 20 ianuarie 2025.

O campanie diferită

Cea mai importantă cursă este fără îndoială cea pentru fotoliul de președinte al Statelor Unite, unde democrata Harris și republicanul Trump sunt în prezent umăr la umăr, conform sondajelor de opinie recente.

Campania pentru alegerile prezidențiale din 2024 a fost una dintre cele mai tensionate și controversate din istoria Statelor Unite.

Inițial, președintele Joe Biden a câștigat fără probleme alegerile primare democrate desfășurate la începutul acestui an. Liderul de la Casa Albă a anunțat însă la 21 iulie că se retrage din cursa pentru Biroul Oval, spunând că nu va mai încerca să obțină un al doilea mandat la alegerile din SUA din această toamnă.

Retragerea liderului octogenar din cursa prezidențială a venit după luni de gafe și controverse referitoare la sănătatea și capacitatea cognitivă a lui Biden de a mai conduce SUA încă patru ani.

Prestația sa dezastruoasă la dezbaterea avută cu Trump în această vară a intensificat presiunile democraților asupra lui Biden de a se retrage. Timp de aproximativ o lună, președintele a rezistat presiunii liderilor democrați, susținând că intenționează să-și continue campania până în noiembrie.

În final însă, președintele pare să fi cedat amenințărilor venite din partea elitelor Partidului Democrat, care i-ar fi cerut să renunțe la cursa prezidențială în caz contrar el urmând să fie înlăturat forțat prin invocarea Amendamentului 25 la Constituția Statelor Unite. Acesta oferă o cale legală pentru ca un președinte să fie îndepărtat de conducerea guvernului – temporar sau definitiv, de bună voie sau nu – atunci când este necesar în circumstanțe extraordinare.

Democrații au ales-o imediat pe vicepreședinta Kamala Harris ca nominalizata de facto a partidului pentru Casa Albă, învestitura oficială obținând-o la Convenția Națională Democrată care a avut loc în Chicago (Illinois) în august.

Criticii au spus însă că Harris a fost impusă de mașinăria liderilor democrați în mod incorect, după ce ea nu a câștigat niciun fel de alegeri în interiorul partidului și că este o candidată aleasă fără niciun merit, în afară de faptul că bifează condițiile solicitate de aripa radicală a Partidului Democrat: femeie, persoană de culoare, minoritară și promotoare a unei agende progresiste.

Reamintim că Biden a primit 14 milioane de voturi în cadrul alegerilor primare ale Partidului Democrat, iar Harris nici măcar nu s-a aflat în competiție.

În tabăra republicană, Donald Trump și-a zdrobit rivalii pentru Casa Albă, obținând 2.242 de delegați, cu multe peste cei 1.215 delegați necesari pentru câștigarea nominalizării partidului în cursa pentru Biroul Oval. Principalii contracandidați ai lui Trump au fost Nikki Haley, fosta guvernatoare din Carolina de Nord și fosta ambasadoare a SUA la ONU, și guvernatorul de Florida, Ron DeSantis.

Trump și Vance au fost nominalizați oficial din partea conservatorilor americani la Convenția Națională a Republicanilor care s-a desfășurat la Milwaukee (Wisconsin) în luna iulie.

Candidatul republican a fost ținta a două tentative de asasinat. Mai întâi, la 13 iulie, Trump a supraviețuit unei tentative de asasinat în timp ce vorbea la un miting de campanie lângă Butler (Pennsylvania). Thomas Matthew Crooks, un tânăr de 20 de ani, a tras de pe acoperișul unei clădiri din apropiere, rănindu-l pe republican la ureche. Un participant la miting a fost ucis, iar alți doi răniți grav în atentat.

După doar câteva săptămâni, fostul președinte republican a fost vizat de o aparentă tentativă de asasinat pe terenul de golf pe care îl deține în Florida.

Incidentul a avut loc la Trump International Golf Club din West Palm Beach, la aproximativ 15 minute de reședința lui Trump de la Mar-a-Lago din Sunshine State.

Potrivit poliției locale, un bărbat înarmat a fost observat pentru prima dată de agenții Secret Service, care verificau terenul de golf în timp ce fostul președinte era angajat într-o partidă cu un prieten.

Șeriful a afirmat că agenții din unitatea de pază a liderilor americani a deschis focul când l-au văzut pe bărbatul înarmat și au tras patru până la cinci gloanțe, fără însă să-l nimerească.

Suspectul a scăpat pușca și a fugit într-un vehicul, abandonând arma împreună cu două rucsacuri, o lunetă folosită pentru pusti și o cameră GoPro, a spus șeriful Bradshaw.

Suspectul, identificat drept Ryan Wesley Routh, în vârstă de 58 de ani din Hawaii, a fost reținut în timp ce conducea spre nord pe autostrada I-95, după ce a traversat Martin County, la aproximativ 61 km de terenul de golf al lui Trump. Routh a pledat nevinovat la acuzațiile aduse de autorități.

Scrutin istoric

Scrutinul din 5 noiembrie este considerat unul istoric. Dacă va câștiga alegerile, Kamala Harris va fi prima femeie președintă a SUA, prima femeie de culoare și prima asiatică care va conduce America.

La rândul său, dacă va ieși învingător, Donald Trump va fi primul președinte american care a fost ales pentru al doilea mandat după ce a pierdut scrutinul pentru realegere după prima perioadă petrecută la Casa Albă.

De asemenea, republicanul ar fi primul președinte condamnat pentru o infracțiune. Reamintim că, în mai 2024, Trump a fost declarat vinovat pentru acuzații care implică o schemă de mușamalizare a acuzațiilor de relații extraconjugale care au apărut în timpul primei sale campanii la Casa Albă, cea din 2016.

Trump a fost investigat deoarece compania sa ar fi înregistrat drept cheltuieli legale o rambursare către fostul său avocat personal, Michael Cohen, pentru 130.000 de dolari, pe care acesta i-ar fi dat lui Stormy Daniels (pe numele ei real Stephanie Clifford), înainte de alegerile din 2016. Trump ar fi plătit-o pe starleta porno ca să nu vorbească public despre aventura sexuală pe care ar fi avut-o cu magnatul imobiliar cu zece ani înainte, în 2006. Ea trebuia să păstreze tăcerea în legătură cu presupusa lor întâlnire sexuală care a avut loc în timp ce el era căsătorit cu Melania.

Trump, care a negat constant aventura cu vedeta porno, i-a rambursat banii lui Cohen, iar compania sa le-a înregistrat drept cheltuieli legale.

Liderul republican a pledat nevinovat la toate acuzațiile aduse, criticând procesul său ca fiind “o vânătoare de vrăjitoare” orchestrată de democrați.

Trump și aliații săi susțin de altfel că, la fel ca în celelalte trei procese penale în care este implicat, și acest dosar a fost fabricat de stânga americană, aliată cu majoritatea instituțiilor media și giganții tehnologici, pentru a-l împiedica să revină la Casa Albă. Unul dintre argumentele lor este acela că toate cele patru dosare sunt instrumentate de procurori democrați sau numiți de democrați, iar magistrații care prezidează cazurile sunt și ei de stânga.

În final, în cazul Stormy Daniels, Donald Trump a fost declarat vinovat pentru toate cele 34 de acuzații de falsificare a dosarelor de afaceri, o infracțiune pedepsită cu până la patru ani de închisoare.

Pronunțarea sentinței va avea loc după alegeri, iar judecătorul poate să aleagă să îl condamne pe Trump fie la închisoare sau probațiune, fie la plata unei amenzi penale.

De asemenea, Trump a mai fost pus sub acuzare pentru încercările sale de a anula alegerile din 2020, pentru rolul în atacul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului și pentru eforturile de a anula alegerile prezidențiale din 2020 în statul Georgia.

În total, Trump a fost vizat de 91 de acuzații de infracțiune în două tribunale statale și în două districte federale diferite, dintre care oricare ar putea duce la o pedeapsă cu închisoarea. De asemenea, el este vizat de un un proces civil la New York, care ar putea forța schimbări drastice în imperiul său de afaceri, inclusiv închiderea operațiunilor sale în statul său de naștere.

Revenind la campania electorală pentru acest scrutin, ea a fost tot mai agitată spre final, cu acuzții grave aruncate din ambele tabere. Harris și democrații l-au descris pe Trump drept “fascist,” un “al doilea Hitler” și un “pericol la adresa democrației.” Săptămâna trecută, președintele Biden i-a numit “gunoaie” pe suporterii republicanului.

De partea sa, Trump a zugrăvit o imagine grotescă a Americii sub Administrația Biden/Harris, afirmând că vicepreședinta democrată va continua politicile falimentare care au dat peste cap economia SUA în ultimii trei ani și jumătate și au făcut ca majoritatea americanilor să spună că țara se află pe o direcție greșită.

În ultimele zile de campanie, Harris și Trump și-au concentrat atenția pe statele cheie, ambii participând la mitinguri în Pennsylvania, Carolina de Nord sau Wisconsin.

Cum se alege presedintele

Așa cum se știe, în Statele Unite, un candidat devine preşedinte nu prin câştigarea unei majorităţi a votului popular, ci printr-un sistem numit Colegiu Electoral, care alocă voturi electorale celor 50 de state ale federaţiei și Districtului Columbia în funcţie de dimensiunea populaţiei.

Voturile electorale sunt repartizate între state pe baza recensământului la nivel național efectuat regulat în Statele Unite. Fiecărui stat i se alocă un număr de voturi egal cu numărul de senatori și membri ai Camerei Reprezentanților din delegația sa în Congresul SUA – două voturi pentru trimișii săi din Senatul de la Washington plus un număr de voturi egal cu numărul districtelor sale din Congres.

Conform celui de-al 23-lea Amendament al Constituției, Districtului Columbia îi sunt alocați trei alegători și este tratat ca un stat în cadrul Colegiului Electoral.

Fiecare stat (care include așadar și Districtul Columbia pentru Colegiul Electoral) decide cum să-și numească electorii însă trebuie să facă acest lucru conform legii promulgate înainte de Election Day. În prezent, toate statele folosesc rezultatele votului popular de la alegerile generale din noiembrie pentru a decide ce partid politic alege persoanele care sunt numite electori.

Electorii se vor întruni pe 17 decembrie 2024 (prima marți după a doua miercuri din decembrie) pentru a-și exprima voturile. În adunările legislative din capitale precum Lansing (Michigan), Harrisburg (Pennsylvania) sau Atlanta (Georgia), electorii – în general loialişti ai partidului – se vor reuni pentru a-şi da în mod oficial voturile.

Toate statele, cu excepția Maine și Nebraska, au stabilită o politică oficială de tipul ‘câștigătorul ia totul’ – în care statul se uită numai la câștigătorul general al votului popular la nivel de stat.

Chiar dacă uneori există câţiva electori ‘rebeli’ care votează pentru altcineva decât învingătorul la votul popular din acel stat, marea majoritatea nu fac decât să confirme rezultatele din statul lor. Este totuși posibil ca un elector să-și dea votul pentru o altă persoană, așa cum s-a întâmplat la alegerile din 2016, când șapte alegători au fost “faithless” și nu au votat conform cu linia partidului.

Alocările curente de electori se bazează pe recensământul care a avut loc în Statele Unite în 2020. Acestea se aplică pentru alegerile prezidențiale din 2024 și 2028.

Procesul de alegere a electorilor diferă de la stat la stat. În unele, partidele şi-au ales electorii la convenţii locale sau de stat, în timp în altele, aceştia au fost desemnaţi de conducerile partidelor. În Pennsylvania, candidaţii prezidenţiali îşi aleg ei înşişi electorii.

Totalul voturilor electorale este de 538, iar majoritatea necesară pentru a fi ales președinte este de 270 de electori. De exemplu, în 2020, Biden a obținut 306 de voturi electorale, față de doar 232 pentru Trump. Democratul a câștigat și votul popular – 51,3% la 46,9%, diferența de voturi dintre cei doi fiind de peste șapte milioane în favoarea lui Biden.

Așadar, pentru a câștiga președinția Statelor Unite, un candidat trebuie să adune 270 de voturi electorale, ceea ce reprezintă majoritatea dintre cele 538 de voturi puse la bătaie în Colegiul Electoral.

Dacă niciun candidat nu reușește să obțină 270 de voturi – inclusiv în cazul unei egalități de 269-269 – sau dacă un terț sau un candidat independent câștigă voturi electorale și împiedică un candidat să ajungă la o majoritate de 270 în Colegiul Electoral, atunci alegerile sunt determinate de Congresul nou ales și instalat pe 3 ianuarie 2025 prin ceea ce este cunoscut sub numele de “alegeri contingente,” a explicat Derek Muller, profesor de drept la Notre Dame University, citat recent de Miami Herald.

Congresul se întrunește în ședință comună pe 6 ianuarie 2025 pentru a număra voturile electorale. Această numărare are loc indiferent dacă alegerile sunt apropiate sau un candidat câștigă detașat scrutinul. Dacă niciun candidat nu a atins 270 de voturi electorale, atunci Camera și Senatul preiau inițiativa și aleg președintele și, respectiv, vicepreședintele Statelor Unite.

În cazul în care va exista o egalitate, Camera Reprezentanților va avea sarcina de a alege președintele dintre candidații aflați la egalitate, a afirmat Muller.

Fiecare delegație ce reprezintă un stat ar primi un vot, fiind necesare 26 de voturi pentru a câștiga. Republicanii controlează în prezent 26 de delegații ale Camerei. Democrații controlează 22, iar alte două, Minnesota și Carolina de Nord, sunt la egalitate.

Vicepreședinția va fi decisă de Senat printr-un vot cu majoritate simplă, ceea ce înseamnă că primul candidat care va ajunge la 51 de voturi va câștiga, a spus Muller.

Dacă Camera nu reușește să aleagă președintele până pe 20 ianuarie (Ziua inaugurării), vicepreședintele ales va servi ca președinte interimar “până când blocajul este rezolvat în Cameră,” potrivit Arhivelor Naționale.

De asemenea, dacă Senatul nu a ales un vicepreședinte până pe 20 ianuarie, planul de succesiune prezidențială prevăzut de cel de-al 20-lea Amendament intră temporar în vigoare. Primul în linia succesiunii după vicepreședinte este președintele Camerei, în prezent republicanul Mike Johnson, deși speaker-ul ar putea fi un diferit republican sau un democrat dacă democrații vor câștiga majoritatea în Camera Reprezentanților în urma scrutinului din noiembrie.

Acest sistem complicat a provocat numeroase polemici, cu multe voci cerând abolirea Colegiului Electoral și impunerea unui sistem electoral în care președintele/vicepreședintele sunt aleși în mod direct prin votul alegătorilor. Un sondaj Pew Research Center din septembrie a indicat că 63% dintre americani preferă ca învingătorul alegerilor prezidențiale să fie candidatul care câștigă cele mai multe voturi la nivel național.

Ce ne spun sondajele

Sondajele de opinie continuau luni, în ultima zi înainte de Election Day, să arate o cursă extrem de strânsă între Harris și Trump.

Potrivit sondajului final Yahoo News/YouGov, Trump și Harris sunt acum la egalitate la nivel național, cu 47% fiecare.

La nivel național, media sondajelor este următoarea :

· Silver Bulletin:

Harris: 48,5%

Trump: 47,8%

· FiveThirtyEight:

Harris: 47,9%

Trump: 47,0%

· New York Times:

Harris: 49%

Trump: 48%

În ceea ce privește statele swing, situația se prezenta astfel luni:

Silver Bulletin

Nevada: Trump 48.4% | Harris 48.0%
Arizona: Trump 49.3% | Harris 46.7%
Wisconsin: Harris 48.6% | Trump 47.8%
Michigan: Harris 48.3% | Trump 47.2%
Pennsylvania: Trump 48.4% | Harris 48.0%
Carolina de Nord: Trump 48.7% | Harris 47.6%
Georgia: Trump 48.9% | Harris 47.6%

FiveThirtyEight

Nevada: Trump 47.9% | Harris 47.3%
Arizona: Trump 49.0% | Harris 46.5%
Wisconsin: Harris 48.2% | Trump 47.3%
Michigan: Harris 47.9% | Trump 47.1%
Pennsylvania: Trump 47.9% | Harris 47.7%
Carolina de Nord: Trump 48.4% | Harris 47.2%
Georgia: Trump 48.4% | Harris 47.2%

New York Times

Nevada: Trump 49% | Harris 48%
Arizona: Trump 50% | Harris 47%
Wisconsin: Harris 49% | Trump 48%
Michigan: Harris 49% | Trump 48%
Pennsylvania: Trump 49% | Harris 48%
Carolina de Nord: Trump 48% | Harris 48%
Georgia: Trump 49% | Harris 48%

Wisconsin, Michigan și Pennsylvania – așa-numitul Zid Albastru al democraților – sunt esențiale pentru Harris. În 2016, Trump le-a câștigat pe toate trei, lucru care l-a ajutat să câștige președinția. În 2020, Biden a triumfat în toate cele trei state, Pennsylvania fiind cea care i-a pecetluit victoria.

Harris speră că entuziasmul pe care democrații l-au arătat în vară și voturile femeilor o vor ajuta să pună mâna pe Casa Albă, în timp ce Trump ar putea reveni în Biroul Oval cu voturile bărbaților tineri, al hispanicilor și al celor de de culoare.

Surse: New York Times, TIME, The Hill, Los Angeles Times, FoxNews, CNN, ABC News, NBC News, Politico, AP; RealClearPolitics, BBC, YahooNews, bipartisanpolicy.org, statista.com, fec.gov, lab.ufl, justice.gov, natesilver.com, 538.com, X