Elena Udrea atacă la CCR ordonanța privind prescripția invocând referendumul din 2019 privind Justiția / Miza: dacă ordonanța cade, dosarul Hidroelectrica este prescris

Curtea de Apel București a admis cererea Elenei Udrea formulată în dosarul Hidroelectrica și a sesizat CCR privind presupusa neconstituţionalitate a Ordonanței de urgență 71 din 30 mai 2022 prin care Guvernul a pus în acord articolul 155 alineatul 1 din Codul penal cu decizia CCR 358/2022 privind prescripția, potrivit deciziei instanței.

Avocata Elenei Udrea, Silvia Uscov, susține că ordonanța prin care Codul penal a fost pus în acord cu decizia CCR 358/2022 privind prescripția ar fi neconstituțională din 3 motive:

• nu s-ar fi respectat voința poporului român de a nu se mai emite ordonanțe de urgență privind Justiția, exprimată la Referendumul din 26 mai 2019
• nu s-ar justifica urgența
• s-ar fi încălcat principiul cooperării loiale între guvern și parlament.

La momentul adoptării Ordonanței de Urgență privind prescripția, ministrul justiției, Cătălin Predoiu, a explicat de ce, în opinia Guvernului, actul normativ nu intră în contradicție cu referendumul din 2019.

• ”Era important ca această intervenție să se facă până la publicarea deciziei CCR în monitorul oficial, care ar fi dus la compromiterea multor anchete. În ce privește referendumul, amintesc că a vizat trei chestiuni, materia infracțiunilor, a pedepselor și organizării judiciare. Nu abrogăm infracțiuni, nu mărim pedepse și nu scădem pedepse, nu intervenim în organizarea judiciară. Trebuie ținut cont de spiritul referendumului, această OUG nu intră în coliziune cu efectele referendumului, cu spiritul referendumului. Se aliniază perfect acelui spirit și voinței cetățeanului care a votat pentru referendum”, a mai spus Predoiu.
• Cea de a doua întrebare la referendumul pe justiție din mai 2018 a fost: „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”. 81,1% au răspuns DA, 13,5% au fost NU, iar 5,3 % nu au fost valide.

Care e miza. Dacă ordonanța de urgență 71/30 mai 2022 cade la CCR, atunci articolul 155 din Codul penal care reglementează prescripța specială nu mai produce efecte și, pe cale de consecință, se constată că nu a fost întrerupt cursul prescripției generale, iar faptele ar fi prescrise încă din 2018-2019, au explicat juriștii consultați de G4media.ro.

În dosarul Hidroelectrica, Elena Udrea este acuzată de trafic de influenţă şi spălare de bani, infracţiuni presupus comise în 2011.

Traficul de influenţă se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 10 ani, potrivit vechiului cod penal, şi de la 2 la 7 ani, potrivit noului cod penal, iar spălarea de bani de la 3 la 12 ani pe vechiul cod şi de la 3 la 10 ani pe noul cod.

“Instanţele aplică legea penală mai favorabilă, deci sunt luate în calcul maximul de 7 ani la trafic de influenţă şi cel de 10 ani la spălare de bani”, au explicat experţii.

Potrivit articolului 154 din Codul penal, termenul de prescripţie este de 8 ani, „când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 10 ani”. În cazul Elenei Udrea, acest termen de prescripţie de 8 ani, pentru ambele infracțiuni, s-ar fi împlinit în 2019.

“Însă cursul prescripţiei a fost întrerupt în octombrie-noiembrie 2015, când Elena Udrea a fost inculpată şi, tot atunci, a început să curgă un nou termen de prescripţie de 8 ani. Prin urmare, 2015 plus 8 ani, noul termen de prescripţie este 2023”, au explicat juriştii consultaţi de G4media.ro.

”Dacă OUG 71/2022 cade la CCR, iar articolul 155 alineatul 1 din Codul penal privind prescripția specială este suspendat și nu mai produce efecte, se constată pe principiul legii penale mai favorabile că nu a fost întrerupt cursul prescripției în 2015 când Elena Udrea a fost citată la DNA și inculpată. Deci nu am mai avea termenul de prescripție specială de 8 ani care a început să curgă în 2015, ci se ia în calcul doar prescripția generală, care a început să curgă în 2011, și se constată că faptele sunt prescrise”, au explicat experții consultați de G4media.ro.

Potrivit Codului penal, termenul de prescripţie înseamnă perioada în care o persoană poată fi trasă la răspundere penală (sancţionată penal/condamnată sau achitată). Potrivit articolului 155 din Codul penal (cel care a fost vizat de filtrul de constituționalitate), cursul prescripţiei se poate întrerupe prin “îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului”. În plus, „după fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripție”. Totuşi, termenele de prescripţie, „dacă au fost depășite cu încă o dată, vor fi socotite îndeplinite oricâte întreruperi ar interveni”.

Așadar, prescripția generală înseamnă perioada de la comiterea faptelor în care o persoană poate fi trasă la răspundere penală, iar prescripția specială – perioada de la data comunicării unui act de procedură, cum ar fi citarea la parchet.

Context. În dosarul Hidroelectrica, Elena Udrea este acuzată că ar fi primit o geantă cu 3,8 milioane de euro cash și acțiuni la EVZ de la magnatul Energiei, Bogdan Buzăianu.

Fostul ministru se află în pușcărie fiind condamnat definitiv în dosarul gala Bute la 6 ani de detenție pentru luare de mită. Udrea mai are o condamnare de 8 ani în dosarul finanțării campaniei prezidențiale a lui Traian Băsescu din 2009, însă această sentință nu este definitivă.

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea