Elenina Nicuţ, avocata care a învins CCR în Justiţie: „Dat fiind că opinia majoritară a fost însuşită doar de 4 judecători, efectul general obligatoriu al acesteia ar putea fi pus în discuţie.” Expertul anticorupţie Laura Ştefan: „Opinia concurentă semnată de doi judecători este în fapt o opinie separată”

Doar 4 judecători au votat pentru decizia majoritară care îl obligă pe preşedintele Klaus Iohannis să o revoce pe şefa DNA Laura Codruţa Kovesi: preşedintele CCR Valer Dorneanu (fost parlamentar PSD), Petre Lăzăroiu (al cărui mandat a expirat, după cum a dezvăluit G4media.ro – Vezi aici), Attila Varga (fost deputat UDMR) şi Mona Pivniceru (fost ministru USL al Justiţiei).

Alţi 2 – Marian Enache şi Maya Teodoroiu – au susţinut decizia de a-l obliga pe preşedinte să semneze decretul de revocare, dar cu argumente diferite. Ei au susţinut că un conflict constituţional a apărut iniţial între ministrul Justiţiei Tudorel Toader, care a cerut revocarea şefei DNA şi Secţia pentru procurori a CSM, care a avizat negativ în unanimitate cererea ministrului.

„Divergenţa între CSM – secţia de procurori şi ministrul justiţiei a condus, în acest caz, la transmiterea către Preşedinte a premiselor unui conflict care urma să fie soluţionat de către acesta, prin verificarea respectării regularităţii condiţiilor legale ale propunerii de revocare şi, în consecinţă, prin emiterea unui act juridic”, au arătat judecătorii opiniei concurente, Marian Enache şi Maya Teodoroiu.

Alţi 3 judecători constituţionali – Livia Doina Stanciu (fostă şefă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), Daniel Morar (fost şef al DNA) şi profesorul universitar Ştefan Minea – au avut opinii separate prin care subliniază că preşedintele nu poate fi obligat să o demită pe Kovesi. Judecătoarea Livia Doina Stanciu a explicat că şeful statului este ales prin vot direct de cei mai multi alegători şi are cea mai mare legitimitate în stat.

Această aritmetică a votului din cadrul CCR a făcut-o pe avocata Elenina Nicuţ să declare: „Dat fiind că opinia majoritară a fost însuşită doar de 4 judecători, efectul general obligatoriu al acesteia ar putea fi pus în discuţie. În plus, nu putem să nu ne amintim de situația juridică cel puțin la fel de discutabilă a dlui judecător Lăzăroiu începând cu data de 4 mai 2018, deci practic avem o opinie majoritară însușită de doar 3 judecători”.

Avocata a criticat pe o reţea de socializare decizia CCR. „Din perspectiva îngrădirii dreptului de a contesta şi sub aspectul temeiniciei actului de revocare din funcţie, inclusiv în faţa instanţei de contencios administrativ, decizia CCR încalcă art. 126 alin. 6 Constituţie care garantează controlul judecătoresc al actelor administrative, fără a distinge între controlul pe legalitate şi cel pe temeinicia actului”.

Judecatorii deciziei majoritare au ajuns la concluzia că preşedintele ar fi un fel de notar care poate verifica dacă procedura a fost respectată, însă nu poate decide asupra oportunităţii sau fondulul cererii de revocare. „Preşedintele României are doar o competenţă (…) limitată la verificarea condiţiilor de legalitate a procedurii”, au arătat cei 4 judecători constituţionali care au decis că preşedintele trebuie să o revoce pe Kovesi.

Elenina Nicuţ este avocata care a învins Curtea Constituţională în instanţele judecătoreşti. Ea a obţinut o sentinţă definitivă la Curtea de Apel Bucureşti care obligă CCR să respecte Constituţia şi legea transparenţei 544/2001 şi să îi pună la dispoziţie stenograma unei şedinţe de judecată. Vezi aici.

La rândul ei, expertul anticorupţie Laura Ştefan a scris pe o reţea de socializare: „Opinia concurentă semnată de doi judecători este în fapt o opinie separată în sensul că se constată existenţa unui conflict, dar părţile par a fi ministrul şi Sectia de procurori a CSM. Lipseşte orice referire la punctul 2 din decizia majoritară”, a scris Laura Ştefan.

Potrivit punctului 2 al deciziei majoritare, „Preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Directiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi”.

Laura Ştefan a mai punctat câteva concluzii la cald după motivarea CCR.

„Calitatea de magistrat a procurorului este acum o pură ficţiune juridică. Funcţia de Preşedinte al României e golită de conţinut decizional. Şi nu doar în privinţa funcţiilor de conducere din justiţie. Singura cale pe care putem merge mai departe este o profundă reformă constituţională care să puna în discuţie nu doar statutul procurorului, ci şi forma de republică pentru care optăm. Altfel să nu ne mirăm dacă la funcţia de preşedinte vor candida doar marionete controlate din umbră de păpuşari puternici. Şi o întrebare retorică – subordonarea constituţională a procurorilor faţă de ministrul justiţiei, dacă era atât de clară, cum a permis decizii succesive ale CCR prin care au fost validate legile justiţiei?”, a scris expertul anticorupţie Laura Ştefan pe o reţea de socializare.

În plus, doi înalţi magistraţi au explicat pentru G4media.ro că, în realitate, decizia CCR a fost luată doar de o minoritate de 4 judecători, dat fiind faptul că opinia concurentă nu are legătură cu opinia aşa zis „majoritară”.