Elevii care poartă abaya și qamis nu vor fi primiți în clase „de luni”, anunță ministrul francez Gabriel Attal

Elevele care vor veni la școală purtând abaya nu vor putea intra în clasă, dar „vor fi primite” în instituțiile de învățământ, unde li se va „explica sensul” acestei interdicții încă de la începerea noului an școlar, a declarat joi, 31 august, ministrul francez al Educației, Gabriel Attal, citat de Le Figaro.

Attal, care a anunțat duminică interzicerea rochiei tradiționale lungi care acoperă corpul purtate de unele eleve musulmane, a subliniat joi, la France Inter, că noua regulă se va aplica și la purtarea qamis-ului, varianta masculină a acestui veșmânt. „În spatele abaya, în spatele qamis, se află fete tinere, băieți tineri și există familii. Ființe umane cu care trebuie să dialogăm și pe care trebuie să le educăm”, a declarat noul ministru al Educației.

„Vor fi bineveniți, vor fi primiți și va exista un schimb de replici cu ei pentru a le explica semnificația regulii. De ce luăm această decizie? De ce nu putem purta abaya, qamis, la școală?”, a continuat Gabriel Attal, adăugând că „de luni” niciuna dintre aceste eleve nu va putea intra în clasă. „Laicitatea este una dintre valorile fundamentale ale școlilor din Republica”, a insistat el, justificând momentul acestui anunț, înainte de începerea noului an școlar, prin „discuțiile sale cu directorii de școli” care „așteptau o regulă clară”.

În unele școli, „s-ar putea să aveți zeci de persoane implicate”, iar directorii de școli trebuie să fie „sprijiniți în această muncă de mediere”, a continuat ministrul. În acest scop, o notă le va fi trimisă „astăzi” (joi), în care guvernul „clarifică regula”: „Dă un anumit număr de piste, de ghiduri pentru a face această muncă”. De asemenea, o scrisoare va fi trimisă directorilor de școli „în beneficiul familiilor” vizate, potrivit lui Gabriel Attal, care nu a dezvăluit conținutul acesteia.

Anunțul interzicerii abaya, care vine în continuarea legii din 15 martie 2004 care interzice purtarea de haine sau semne care „manifestă în mod ostentativ o apartenență religioasă”, a stârnit controverse, în special în zona de stânga, unde France insoumise a promis că va contesta decizia în fața Consiliului de Stat.