Elevii de clasa a XII-a ai Colegiului Național Mihai Eminescu din Oradea testează școala de 4 zile pe săptămână. Merg la cursuri doar pentru disciplinele din care vor susține bacalaureatul, în timp ce restul materiilor le studiază asincron, acasă

Colegiul Național Mihai Eminescu, unul dintre cele mai renumite din Bihor, testează școala de 4 zile.  Elevii din clasele a XII-a merg la cursuri doar pentru disciplinele din care vor susține bacalaureatul, în timp ce restul materiilor le studiază asincron, acasă, relatează ebihoreanul.ro

Din 2023, Ministerul Educației permite școlilor să facă reforme „la firul ierbii”. Directorii au libertatea să inițieze proiecte experimentale prin care să modifice „arhitectura” orelor de predare, să propună discipline noi, modalități inovative de predare ori să adopte alte măsuri pentru ca educația să fie mai eficientă.

Dacă propunerile sunt autorizate de Ministerul Educației, unitățile de învățământ primesc statutul de „școli-pilot” și vor trebui să raporteze rezultatele obținute, astfel încât oficialii să știe dacă modelul merită extins.

În Bihor, câteva zeci de școli au acest statut, din anul școlar precedent experimentând introducerea catalogului online în locul celui fizic. Colegiul Mihai Eminescu a dus, însă, experimentul la un nivel mai înalt, testând modificări radicale în programa școlară a elevilor din ultimul an de liceu. Inclusiv săptămâna de școală cu 4 zile!

De la începutul lunii aprilie, elevii din cele nouă clase a XII-a ale Colegiului Eminescu merg la școală doar 4 zile pe săptămână, exclusiv pentru materiile din care vor da în vară bacalaureatul. „Am pornit de la constatarea că în perioada aceasta copiii sunt captați de pregătirea pentru bacalaureat și admiterea la facultate. Tentația lor de a trata cu superficialitate celelalte discipline – nu din desconsiderație, ci pentru că nu au timp, la cât de multe ore au în planurile-cadru – este reală”, spune directoarea Livia Muntean (foto).

Elevii din clasa de mate-info, de exemplu, au în ultimul an de liceu 14 materii, dintre care doar trei sunt de bacalaureat: limba română, matematica și una la alegere. La specializări umane încărcarea e și mai mare. De exemplu, la filologie-jurnalism, pe lângă cele trei discipline de bacalaureat, elevii mai au alte 17 în orar!

În plus, la fiecare disciplină de Bac, elevii au câte o oră suplimentară de pregătire, ținută gratuit de profesorul de la clasă. Cum mulți fac și meditații după școală, e lesne de înțeles că nu sunt la fel de interesați de materiile din care nu dau examenul maturității. Adesea, chiulesc de la aceste ore, chiar cu acordul părinților, care le dau diferite justificări pentru a-și motiva absențele.

Pornind de la această realitate, profesorii din Eminescu au reformat structura anului școlar pentru elevii de a XII-a. Până la sfârșitul lunii martie, dascălii de la disciplinele „non-bacalaureat” au predat toate lecțiile, iar în ultimele 9 săptămâni de școală trebuie doar să-i evalueze pe elevi. Astfel, în această perioadă, orarul elevilor la școală cuprinde doar disciplinele de bac.

„Am decis ca la disciplinele care nu sunt de bacalaureat studiul să continue asincron, ceea ce înseamnă că elevii primesc teme și proiecte în platforma digitală pe care am implementat-o în școală și tot acolo le soluționează. Elevii pot face asta oricând doresc, atât timp cât respectă termenele limită impuse de profesori. De exemplu, pot dedica ziua din săptămână în care nu vin deloc la școală”, explică directoarea.

În restul zilelor, elevii vin la școală câte 3 sau 4 ore și se întâlnesc doar cu profesorii de la cele trei discipline de bacalaureat.

Mai mult, profesorii de la disciplinele „non-bac” au fost îndemnați să le dea elevilor teme interdisciplinare. De exemplu, ar putea să le ceară să documenteze un subiect de istorie, dar despre care să scrie în engleză, cu noțiuni de religie, filosofie sau artă. La final, proiectul poate fi notat de fiecare profesor în parte, avantajul elevului fiind că lucrează la o singură temă, dar primește note la trei sau patru materii. „Nu este obligatoriu, dar i-am încurajat pe colegii mei să gândească teme interdisciplinare”, zice Muntean.

Liceenii învață astfel să documenteze informații, dar și să nu fure munca altora, pentru că proiectele lor vor fi „filtrate” printr-un soft anti-plagiat, precum cele folosite în universități. „Vrem să învețe utilizarea corectă a surselor, iar când termină liceul să aibă noțiuni elementare despre scrierea academică”, explică directoarea.

Până acum, elevii se declară încântați de reformă. „Ne ia mult timp pregătirea pentru bac, așa că mă bucur că nu mai trebuie să vin la orele de franceză sau religie”, zice o adolescentă. Colegii o aprobă: emoționați de gândul bacalaureatului, nu le vine să se gândească la restul materiilor și nici nu simt că ar pierde ceva. „Am parcurs toate lecțiile din manuale, mai trebuie doar să primim note”, spune o altă elevă.

Părinții au încredere că ei, viitori absolvenți ai unui liceu de prestigiu, majoritatea admiși cu medii mari, vor trata cu seriozitate temele primite asincron. Totodată, profesorii spun că nu-i vor evalua pe ochi frumoși, așa că, dacă vor note mari, vor trebui să ia în serios indicațiile din platforma electronică, chiar dacă le rezolvă din confortul casei.

Înainte de a implementa noile reguli, directoarea Muntean i-a consultat și pe profesori, iar unii au fost sceptici ori chiar s-au opus. Cora Ardelean, profesoară de educație fizică, recunoaște că n-a crezut în predarea asincron, dar acum spune că elevii ar putea să învețe chiar mai mult așa, inclusiv la sport. „Și la materia mea avem o programă și noțiuni teoretice de asimilat. În această perioadă, pe acestea le fixăm. Cea mai recentă temă, de exemplu, a fost să identifice într-un video cu sportivi toate grupele de mușchi folosite”, afirmă profesoara, recunoscând că, la orele tradiționale, teoria era mai ușor ignorată de elevi. Citește mai mult pe ebihoreanul.ro