DOCUMENT Elevii și tinerii din România fac front comun cu liceenii maghiari și “condamnă sabotarea predării limbii române în școlile minorităților”

Elevii și tinerii din asociațiile reprezentative din România, precum și liceenii maghiari iau poziție față de problema predării limbii române în școlile minorităților. Consiliul Tineretului, Consiliul Național al Elevilor și Uniunea Liceenilor Maghiari “condamnă modul în care Ministerul Educației Naționale și Guvernul României au decis să reglementeze problema predării limbii române în învățământul primar, la clasele cu predare în limbile minorităților naționale”, spun tinerii, într-un comunicat cu titlul „Tinerii din România condamnă sabotarea predării limbii române în școlile minorităților naționale”. 

“Consiliul Tineretului din România (CTR), Consiliul Național al Elevilor (CNE) și Uniunea Liceenilor Maghiari (MAKOSZ), reprezentanții legitimi ai tinerilor, elevilor, respectiv liceenilor de etnie maghiară din România, își exprimă dezamăgirea cu privirea la adoptarea unor măsuri în ceea ce privește predarea limbii române în învățământul primar, la clasele cu predare în limba minorităților naționale, în lipsa unor dezbateri ample cu actorii interesați, respectiv în lipsa unei fundamentări corespunzătoare a unor decizii care pot afecta integrarea acestora în societatea românească”, se arată în poziția comună a celor trei organizații.

Tinerii cer Guvernului următoarele:

• să elimine obligativitatea prevederii conform căreia „în învățământul primar, la clasele cu predare în limbile minorităților naționale, orele de Limba și literatura română prevăzute în planurile de învățământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate
• pilotarea deciziei în școli care au această capacitate, astfel încât să se poată evalua impactul financiar, referitor la resursa umană, dar și rezultatele acestei măsuri asupra învățării.
• schimbări la nivel universitar în pregătirea profesorilor interesați să predea limba română în școlile vizate

Asociațiile de elevi și tineri susțin că înlocuirea învățătoarelor cu profesori de Limba română care să le predea copiilor această disciplină până la clasa a IV-a ridică următoarele probleme:

• “vor exista probleme la constituirea normelor didactice ale cadrelor didactice care ar trebui să fie responsabile de predarea limbii române în clasele primare cu predare în limbile minorităților naționale”.
• “din nomenclatorul specializărilor la nivel licență, lipsește specializarea «limba română ca limbă nematernă», iar absolvirea secției de Limba și literatură română nu asigură pregătirea profesională și psiho-pedagogică necesară în predarea limbii române pentru non-nativi” – problemă semnalată de Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca, unul dintre puținii actori din domeniul educațional care au salutat inițiativa Ministerului Educației Naționale, amintesc tinerii
• “există premisele apariției unor dezechilibre bugetare la nivelul unităților de învățământ preuniversitar”
• “ne temem de impactul negativ asupra persoanelor care în momentul de față predau limba română la respectivele clase. Tăierile salariale implicite ar putea conduce la demotivarea personalului, existând posibilitatea ca acesta să părăsească sistemul de învățământ în lipsa unei retribuții mulțumitoare”.

Cele trei organizații amintesc faptul că, prin Ordonanța de Guvern nr. 9/2018 adoptată de Guvern pe 23 august 2018, s-a modificat Legea Educației Naționale nr. 1/2011, în sensul introducerii unui nou alineat (7^1), după alineatul (7) în cadrul articolului 263. Acest nou alineat prevede faptul că „în învățământul primar, la clasele cu predare în limbile minorităților naționale, orele de Limba și literatura română prevăzute în planurile de învățământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate”. 

Tinerii critică adoptarea Ordonanței “cu mai puțin de o lună înainte de începerea anului școlar, în absența unor dezbateri ample”. De asemenea, modificarea “nu a fost adusă la cunoștința publicului într-un mod clar, fără echivoc (ex: din comunicatul de presă remis de Ministerul Educației Naționale, în urma adoptării OG la care facem referire, lipsește cuvântul „minoritate”, nefiind menționată această măsură)”, spun asociațiile.

Descarcă de aici o amplă analiză realizată de Consiliul Tineretului din România asupra impactului înlocuirii învățătoarelor cu profesori de Limba română

Amintim că problema predării Limbii române în școlile minorităților a generat o tensiune politică semnificativă. UDMR a suspendat protocolul parlamentar cu PSD, iar Kelemen Hunor a cerut PSD-ALDE schimbarea ministrului educației, Valentin Popa.

Sursa foto: Inquam Photos – Octavian Ganea

Citește și:

• UDMR a suspendat protocolul parlamentar cu PSD: Nu se poate discuta de colaborare parlamentară până nu se rezolvă problema predării limbii române
• Scandalul predării Limbii române în școlile minorităților ia amploare: Părinții cer abrogarea OUG și demisia ministrului Educației
• Probleme tot mai mari între PSD și UDMR: Liviu Pop răsucește cuțitul în rana educației pentru elevii minoritari
• Învăţătorii de la clasele minorităţilor naţionale nu mai au voie să predea Limba română. Forumul Democrat al Germanilor din România consideră măsura discriminatorie şi o va ataca la CNCD