Emerging Europe: Nu cumva vizele pentru români și bulgari, iar nu peștii, țin pe loc negocierile privind Brexit?

Ceva nu miroase a bine la Bruxelles, și nu e vorba doar de cod, macrou și hering, lucrul care la prima vedere face ca negocierile privind Brexit să bată pasul pe loc. E oare posibil ca adevărata cauză a blocajului să fie intenția Regatului Unit de a impune restricții de viză anumitor cetățeni UE?

Cu doar un pic mai mult de o săptămână până la finalul perioadei de tranziție Brexit, UE și guvernul britanic nu au convenit încă un acord comercial care să asigure continuarea fără obstrucții a fluxului de mărfuri din Regat spre UE, existând pericolul unei plecări fără acord care să se adauge actualelor dificultăți provocate de tulpina mutantă de coronavirus.

Dar dacă atenția se concentra pe drepturile de pescuit, pe 22 decembrie s-a aflat că mai sunt și alți factori care blochează acordul, inclusiv o clauză care ar urma să împiedice Regatul să-i trateze pe unii cetățeni UE diferit față de ceilalți.

Non-discriminare

Într-o serie de mesaje pe Twitter, jurnalistul irlandez Tony Connelly, redactorul pentru Europa al RTE [radio-televiziunea publică irlandeză – n.trad.], a afirmat că, în afară de pești, alte domenii importante în care nu s-a ajuns încă la o soluție sunt regulile de origine pentru bateriile electrice, participarea britanică la programul Erasmus și solicitarea UE de a exista o clauză de non-discriminare.

„Acest lucru ar însemna că Regatul nu poate discrimina nici un stat membru. A fost încorporată în cooperarea pentru securitate socială, dar nu și în sfera vizelor pe termen scurt. Acesta e un element non-negociabil pentru UE, mi s-a spus”, a scris Connelly.

„În special există o temere că cetățenii români, de exemplu, vor fi tratați mai rău comparativ cu alte state membre în ce privește vizele pe termen scurt”, a precizat el.

Aproape cu siguranță există membri ai guvernului britanic – și în general în Partidul Conservator de la guvernare – care ar dori să impună restricții de viză cetățenilor unor țări UE (inclusiv România și, probabil, Bulgaria) cât mai repede cu putință, lucru pe care UE vrea foarte mult să-l evite.

Este extrem de improbabil ca Parlamentul European (PE) să aprobe orice fel de acord comercial care permite vreo discriminare, dată fiind poziția lui în privința vizelor impuse de SUA anumitor cetățeni UE.

Cetățenii bulgari, croați, ciprioți și români încă mai au nevoie de viză pentru a intra în SUA, iar în octombrie PE a adoptat o moțiune care cere Comisiei Europene să suspende programul de scutire de viză pentru cetățenii americani până când toți cetățenii UE vor beneficia de reciprocitate deplină.

Precedent

Politicile de imigrație ale guvernului britanic au un istoric de discriminare împotriva țărilor sărace și celor cu populație preponderent non-albă, conform lui Nelli Shevchenko, responsabilă pentru imigrație la Taylor Hampton Solicitors.

„De exemplu, actuala viză britanică pe termen scurt pentru Mobilitatea Tineretului, cunoscută inițial drept Schema Turiștilor Lucrători, a fost concepută pentru cetățenii tineri din Commonwealth pentru a veni în Regat, a sta o perioadă scurtă de doi ani și a locui și munci aici. Interesant este că schema nu acoperea toate statele din Commonwealth, ci mai degrabă doar pe cele bogate și cu cetățeni predominant albi, cum ar fi Australia, Noua Zeelandă și Canada”, a declarat ea pentru Emerging Europe.

„Actuala schemă de vize a fost extinsă pentru a cuprinde Coreea de Sud, Taiwan, Japonia, Hong Kong și Monaco. Totuși, acestea din urmă primesc doar câte 1.000 de locuri anual per țară, în vreme ce Australia încă mai are 30.000 de locuri, iar Noua Zeelandă 13.000 de locuri. Nu există nici un alt motiv evident pentru acest tratament diferit în afară de naționalitate, și constituie un exemplu clar de tratament discriminant împotriva altor țări consfințit de legislația britanică privind imigrația.”

Shevchenko a precizat că după Brexit au apărut propuneri de includere a cetățenilor UE în actuala schemă de vize Mobilitatea Tineretului și că, în consecință, n-ar fi „deloc surprinzător” ca guvernul britanic să intenționeze să deschidă ruta vizelor pe termen scurt doar pentru țările mai bogate din UE, excluzând astfel dintre cele mai noi țări intrate în UE țările est-europene mai puțin bogate, precum România, Bulgaria și Croația.

„Anul acesta, în urma unei acțiuni în justiție, Biroul Intern [ministerul de interne – n.trad.] a fost deja silit să înceteze să mai folosească un algoritm «rasist» de calculator care decidea în privința solicitărilor de viză. E important ca UE să nu-i permită Biroului Intern să continue discriminarea împotriva unor anumite naționalități. Talentele și forța de muncă est-europene au contribuit masiv la creșterea economică britanică, iar discriminarea lor ar dăuna atât Regatului cât și respectivelor țări.”

Indiciu privind plecarea fără acord

Regatul a primit în ultimele zile un indiciu privind nivelurile pe care le-ar atinge haosul unei plecări fără acord, datorită închiderii de către Franța a frontierei cu Regatul, care a oprit tot traficul – inclusiv de mărfuri – dinspre Marea Britanie. Închiderea a urmat descoperirii unei noi tulpini de coronavirus în sud-estul Angliei, despre care se crede că este mai contagioasă decât mutațiile anterioare.

Deși granița s-a redeschis în dimineața de 23 decembrie pentru pasagerii care sunt în măsură să prezinte un test Covid-19 negativ, aproximativ 4.000 de camioane și alte mii de camionete încă mai așteaptă să traverseze Canalul Mânecii, iar firmele de transport alimentar au avertizat că nivelurile de perturbare înregistrate variază între „măcel și catastrofă” – fix când ianuarie și finalul tranziției Brexit e la doi pași.

Cel mai probabil cozile de la frontieră vor avea nevoie de câteva zile pentru a dispărea.

 Pericol pentru asistența medicală și socială

Nuffield Trust, un grup de reflecție independent specializat pe sănătate, a publicat luna aceasta un raport din care reiese că un Brexit fără acord va pune în pericol sistemele de sănătate și social britanice.

Raportul afirmă că noile reguli privind migrația, posibila perturbare a aprovizionării cu medicamente și echipamente medicale, încetinirea economică în curs și obstrucționarea investițiilor în cercetare vor lovi puternic în sectorul sănătății.

Sectorul asistenței sociale, în special, se va trezi „împiedicat să recruteze personal din UE din cauza unei noi politici unilaterale de migrație, exacerbând grava penurie de forță de muncă” la expirarea perioadei de tranziție Brexit, conform raportului.

El afirmă și că impactul pandemiei oricum a „încetinit dramatic” deja imigrația.

În seara de 22 decembrie președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a preluat personal controlul negocierilor privind Brexit, în tentativa de a ajunge la o înțelegere înainte de Crăciun, întrucât timpul se termină și soluții nu s-au găsit.

Sursa: Emerging Europe / Articol de Craig Turp-Balazs / Traducere: Andrei Suba (Rador)