Emerging Europe: „Schengen-ul aerian” stârnește răspunsuri foarte diferite la București și Sofia / Guvernul României pare dispus să accepte accederea parțială în Schengen, cel bulgar nu prea vrea

Vestea din 9 decembrie cum că Austria e gata să-și îndulcească poziția în privința accederii Bulgariei și România în spațiul Schengen fără frontiere al UE a stârnit răspunsuri foarte diferite în cele două capitale, relatază Emerging Europe, citată de Rador Radio România.

La București guvernul a jubilat; premierul Marcel Ciolacu a salutat știrea ca pe o izbândă majoră, declarând: „Am spart gheața. Austria a adoptat o poziție mai flexibilă. Românii nu vor mai trebui să aștepte la cozi lungi pentru a trece granițele”.

La Sofia însă, premierul bulgar Nikolai Denkov a respins imediat oferta, calificând-o „ilogică” – aceasta prevede accederea celor două țări în Schengen în două etape, mai întâi cu circulația aeriană (poreclită „Schengen aerian”) și abia ulterior, la un moment neprecizat, cu frontierele terestre.

Austria – care blochează accederea Bulgariei și României în Schengen de peste un an – a pus și condiții, pe care cel puțin Sofia le consideră nedrepte.

Viena vrea triplarea grănicerilor UE de la Frontex în Bulgaria, controale suplimentare la granițele Bulgaria-România și Ungaria-România și insistă ca ambele să primească înapoi refugiații, mai ales afganii și sirienii, care ajung în Austria prin Bulgaria ori România.

Comisia Europeană a clarificat demult că Bulgaria și România satisfac amândouă criteriile tehnice necesare pentru accederea deplină în Schengen, iar atât Sofia cât și Bucureștii acuză vehement Austria că folosește veto din motive pur politice. „O decizie care ignoră deliberat faptul că criteriile de accedere au fost îndeplinite”, a declarat anul trecut ministrul român de interne Lucian Bode.

Andrei Novakov, un europarlamentar bulgar, i-a declarat săptămâna trecută agenției române de presă Spot Media că bulgarii sunt „sătui” de „standardele duble” aplicate țării lor. „Noi îndeplinim [deja] criteriile de accedere în Schengen. Disputele politice interne [din Austria] nu ar trebui să ne afecteze accederea.”

Comisia a decis formal în septembrie sistarea așa-zisului Mecanism de Cooperare și Verificare (MCV) pentru Bulgaria și România, introdus la primirea celor două țări în UE în 2007 în calitate de măsură tranzitorie pentru facilitarea progresului în privința reformei judiciare și luptei anticorupție, respectiv și a crimei organizate în cazul Bulgariei. Existența MCV a fost utilizată vreme îndelungată drept pretext pentru menținerea țărilor în afara Schengen.

Pagube economice, impact de securitate

Chiar dacă admiterea parțială în Schengen ar fi binevenită pentru pasagerii liniilor aeriene, ea nu rezolvă problemele reale cu așteptarea îndelungată la frontierele terestre, mai cu seamă la cele greco-bulgară, bulgaro-română și româno-ungară. Intrarea deplină în Schengen ar șterge automat aceste granițe, permițând un flux excelent al mărfurilor și oamenilor.

Firmele de transport rutier de mărfuri și-ar vedea costurile diminuate considerabil, dat fiind că la graniță camioanele nu vor mai trebui să aștepte cu orele, dacă nu cu zilele. Conform UNTRR (Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România), camioanele așteaptă frecvent peste 72 de ore pentru a traversa granița româno-bulgară.

Ciolacu a apreciat pagubele suferite de economia României din cauza întârzierilor la 2% din PIB, cam 5,7 miliarde de euro. Conform serviciului de cercetare al Parlamentului European, când două țări se află în Schengen comerțul lor bilateral net crește cu 0,09% pe an.

Un alt studiu realizat de Universitatea Warwick din Regatul Unit arată că Schengen reduce considerabil fricțiunile comerciale între parteneri și facilitează integrarea comercială transfrontalieră.
Mai există și un element de securitate legat de intrarea Bulgariei și României în Schengen. Ambele sunt membri NATO și accederea lor în Schengen ar ușura fluxul transporturilor militare spre Ucraina, dar și pe al exporturilor de acolo. Presa din România a scris că SUA ar fi presat discret Austria (care nu e în NATO) să-și relaxeze poziția, tocmai din acest motiv.

Bulgaria mai așteaptă până la accederea deplină

La o reuniune din Slovenia de săptămâna aceasta miniștrii de interne din Austria, Bulgaria și România au discutat chestiunea Schengen, după care cel român, Cătălin Predoiu, a declarat că discuțiile au fost „pozitive” și că „s-au realizat progrese”.

Extinderea Schengen nu e pe agenda Consiliului European de săptămâna aceasta. Dar până la sfârșitul anului s-ar putea organiza o reuniune de urgență a miniștrilor de interne și justiție pentru a aproba un „Schengen aerian”, dacă Bulgaria și România vor accepta condițiile Austriei.

Pare tot mai probabil însă că Bulgaria va mai aștepta până la accederea deplină. „Bulgaria și România au îndeplinit toate criteriile pentru accederea deplină în Schengen, iar rezultatele ultimei misiuni în Bulgaria a experților din state membre, inclusiv Austria și Olanda, a probat din nou acest lucru”, a declarat ministrul bulgar de interne Kalin Stoianov după întâlnirea din Slovenia, precizând că intrarea Bulgariei și României în Schengen va consolida organizația și o va ajuta să „funcționeze mai bine”.

De aici și posibilitatea reală ca numai România să fie admisă parțial, ceea ce ar însemna în mod ironic că la granița româno-bulgară cozile vor fi chiar mai lungi, dat fiind că Austria ar insista pentru controale mai stricte.

Pentru șoferii care suferă de vreme îndelungată, cei care sunt obligați să traverseze frecvent frontiera, pare că agonia li se va prelungi.

Sursa: Emerging Europe/ Articol de Craig Turp-Balazs / Rador Radio România/ Traducere: Andrei Sub