Emil Hurezeanu: După votul de duminică, e posibil să avem alegeri parlamentare anticipate/ Despre cozile din Germania: Erau absolut necesare două zile de vot/ La referendumul pentru familie s-a putut

Ambasadorul României la Berlin, Emil Hurezeanu, a declarat într-un interviu pentru Deutsche Welle că ””. Atât PNL cât și USR-PLUS au cerut organizarea de alegeri anticipate, însă acest proces este dificil de declanșat întrucât presupune ca Parlamentul să respingă două investituri de guvern în termen de 60 de zile. Or, acest lucru ar însemna înainte de toate demiterea sau demisia actualului guvern. În plus, Constituția prevede că Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni de mandat ale președintelui Iohannis, or deja s-a intrat în acest termen încă din 22 mai.

Ce spune Emil Hurezeanu despre cozile uriașe care s-au format în mai multe orașe din Germania, la Kohln, Stuttgart sau Munchen?

• Dacă votul din 2016 a avut propria sa legislație și acolo a fost acceptat votul prin corespondență, atunci exista și un număr mai mare de ștampile, de personal, de cabine de vot. De această dată, n-au existat decât cel mult șase cabine de vot, cel mult șase ștampile, in fiecare secție. Pe de altă parte, în raport cu alegerile prezidențiale din 2014, cele parlamentare din 2016 și referendumul pentru familie din 2018, numărul secțiilor de vot s-a dublat, la nivelul întregii Diaspore. Eu în Germania am cerut și am obținut de cinci ori mai multe secții, ajungând la 25 de secții față de cinci secții de votare în 2014, în mai multe orașe.
• Se întâmplă următorul lucru: dacă numărul alegătorilor în România la secțiile de votare propriu-zise este cunoscut, pentru că este vorba despre locuitorii pe litere alfabetice arondați secției respective, în diaspora numărul alegătorilor nu este cunoscut. Iar numărul lor a crescut mereu. Între timp, doar în Germania sunt peste 700 de mii de românce și români, cu 200 de mii mai mulți față de 2014, primul an al accesului pe piața muncii în UE a cetățenilor români.
• Dar dacă vedem care e realitatea ”în teren”, constatând că sunt atât de mulți cetățeni români dornici să voteze, cât de complicat – sau cât de simplu, de fapt – ar trebui să fie prelungirea programului secțiilor de vot, la nevoie? Ceea ce s-a și cerut, președintele Iohannis a cerut-o, mai mulți ambasadori au cerut-o… Guvernul Dăncilă, Biroul Electoral Central au refuzat să dea curs acestori cereri…
• Trebuie să vă spun că fac parte din primii ambasadori care au cerut prelungirea programului de vot dincolo de ora 21 până la ora 23. Am făcut-o încă de la orele prânzului, când am avut primele informații legate de afluxul de alegători în toate secțiile de votare din Germania. Am cerut acest lucru insistent conducerii ministerului de Externe, care a cerut apoi BEC prelungirea. Ministrul însuși, în cursul după-amiezii, a cerut BEC acest lucru. Acestor solicitări nu li s-a dat curs. S-a solicitat de asemena o ordonanță de urgență, singura prin care putea fi modificat programul obligatoriu 7-21 din legea electorală. Ordonanța de urgență putea fi semnată doar de către primul ministru. Aceasta i-a explicat ministrului de Externe că punerea în aplicare a acestei ordonanțe presupune cel puțin 24 de ore, deci nu mai putea fi valabilă.
• Era absolut necesară transformarea singurei zile de vot în două zile de vot, așa cum s-a întâmplat la referendumul pentru familie din toamna anului trecut, când s-a votat în secții cu mai mulți membri ai comisiei timp de două zile. Atunci s-a putut. De această dată nimeni nu a acceptat două zile pentru un vot mai cronofag, cel puțin dublu pentru fiecare alegător.
• Cu câteva ore înainte de sfârșitul zilei, în jurul orei 15-16, am vorbit personal cu cetățenii din coada din fața ambasadei, întinsă de-a lungul a câteva sute de metri. M-am gândit să am o discuție mai ales cu persoanele care așteptau de multe ore și cu cei din capătul cozii, care în mod evident nu ar mai fi apucat să intre înainte de ora 21 în ambasadă. M-am gândit că ambasada având o curte destul de mare și o sală mare în interiorul clădirii, unde se puteau forma cozile înaintea cabinelor de vot propriu-zise, este locul unde ar putea intra suficienți oameni. Lucrurile s-au complicat atunci când un coleg ambasador din altă țară a cerut aceeași permisiune Biroului Electoral Central, iar răspunsul a fost că nu se consideră, potrivit legii electorale, curtea ca local de vot unde pot vota și după ora 21 cetățenii existenți în interiorul acestui local.
• În această situație am deschis ambele porți ale ambasadei, deci și consulatul propriu-zis, care comunică cu sălile mari și obținând înțelegerea oamenilor care, la un moment dat, și-au pierdut răbdarea și deveniseră din ce în ce mai nervoși, am reușit să formez cozi în interiorul ambasadei, lărgind spațiul fizic și spațiul legal care mi-a dat dreptul apoi să închid votul în condiții normale. Chiar dacă la ora 21:30, în mod automat, tabletele care înregistrau și validau voturile, a căror coordonare s-a făcut de la București de către BEC și STS, și-au întrerupt activitatea, fără să fim anunțați.
• Cred că a fost ultimul avertisment, foarte dramatic și foarte grav, pe care votul din Diaspora îl dă sistemului politic românesc, unde trebuie să existe o nouă paradigmă legală, o nouă legislație a votului, mai modernă, mai flexibilă, mai adaptată dificultăților ad-hoc. Trebuie să existe votul prin corespondență, votul electronic, votul prin preanunțare. Trebuie să existe mijloacele materiale care să permită ministerului de Externe să angajeze voluntari și să organizeze secții de votare și dincolo de posibilitățile propriu-zise ale ambasadelor sau consulatelor, dincolo de personalul acestora. Doar așa, următoarele alegeri se vor derula înr-o notă de normalitate europeană. Și ele vor fi, poate chiar mai devreme decât sunt ele programate.
• După votul de duminică, e posibil să avem alegeri parlamentare anticipate. Datorăm respect, si acum scuze, compatrioților noștri din Diaspora. Sunt între cei mai bravi români și practicanți europeni și, în orice caz, principalii investitori străini în România. Dreptul lor constituțional de vot este mai puternic decât arcanele unei legislații electorale fixiste și, uneori, inspirate de interesele mai vechi și mai noi, eventual egoiste, ale clasei politice românești post-decembriste. (Sursa Foto: Facebook)

Citește interviul integral pe Deutsche Welle