Emmanuel Macron a discutat cu internauţii despre sprijinul pentru Zelenski, ameninţarea rusă şi anularea alegerilor din România

Preşedintele francez Emmanuel Macron a avut un schimb de opinii îndelungat cu forţele politice din ţară şi apoi, joi seară, pe reţelele sociale, cu internauţii, în care, între altele, a tras „un semnal de alarmă”, a anunţat „eforturi” în faţa „ameninţării ruse”, şi-a reiterat sprijinul pentru preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi a comentat decizia de anulare a alegerilor din România, transmite Agerpres.

Totodată, Macron a anunţat că îl va avertiza pe preşedintele american Donald Trump împotriva oricărui semn de slăbiciune faţă de preşedintele rus Vladimir Putin, în timpul vizitei pe care şeful statului francez urmează să o efectueze luni la Washington, potrivit AFP.

La aproape trei ani de la începutul războiului din Ucraina, „intrăm într-o nouă eră”, a subliniat preşedintele francez, care a încercat să joace un rol unificator în faţa „ameninţării pe care Rusia o reprezintă pentru Europa şi pentru Franţa”. „Acest lucru ne va obliga să facem alegeri foarte puternice pentru noi înşine, pentru apărarea şi securitatea noastră”, a rezumat Emmanuel Macron, la capătul a ceva mai mult de o oră de discuţii cu internauţii transmis în direct pe reţelele sale de socializare.

În această „conversaţie”, şeful statului francez, dornic să se plaseze în centrul jocului european într-un moment în care ruşii şi americanii au început discuţiile de pace pe cont propriu, şi-a dezvăluit unghiurile de atac înaintea vizitei sale la Donald Trump, luni, la Washington, comentează AFP.

„Îi voi spune (lui Trump), ‘în fond, nu poţi fi slab în faţa preşedintelui Putin. Nu eşti tu, nu este marca ta comercială, nu este în interesul tău. Atunci, cum poţi fi credibil împotriva Chinei dacă eşti slab împotriva lui Putin?'”, a explicat preşedintele francez.

„‘Al doilea lucru de menţionat: dacă permiţi ca Ucraina să fie luată’ de Putin, Rusia ‘va fi de neoprit pentru europeni’, căci ‘va recupera Ucraina şi armata ei, care este una dintre cele mai mari din Europa, cu toate echipamentele noastre, inclusiv echipamente americane. Este o greşeală strategică uriaşă'”, a argumentat Macron, care vrea să-l convingă pe Trump că „este în interesul lui să lucreze cu europenii în acest moment”.

Rusia este ”o ameninţare pentru Europa”, de exemplu, „prin manipularea alegerilor, cum este cazul României”

Macron a vorbit despre investiţiile uriaşe în apărare ale Rusiei, pe care a calificat-o drept „o ameninţare pentru Europa”.

În sprijinul afirmaţiilor sale, Macron a enumerat asasinatele opozanţilor politici ruşi, atentatele de pe teritoriul european, ameninţările hibride, atacurile cibernetice masive sau „manipularea alegerilor, cum este cazul României”.

În acest context, şeful statului francez a calificat decizia de anulare a alegerilor prezidenţiale din România din noiembrie 2024 drept „inedită” şi „foarte gravă”, dar care nu l-a surprins.

Macron a acuzat Rusia de „mondializarea conflictului” din Ucraina, prin implicarea de militari nord-coreeni în război, şi de sporirea cooperării sale cu Iranul, de la care a primit drone cu ajutorul cărora atacă Ucraina.

„Există un conflict în Ucraina, în care ruşii, de fapt, au globalizat lucrurile”, a spus Macron. „Se va limita (războiul) la acest teatru? Să sperăm că da”, a adăugat Macron

Rusia şi-a accelerat înarmarea şi agresivitatea la adresa Europei, a insistat preşedintele francez.

Macron sare în apărarea lui Zelenski

Apărându-şi omologul ucrainean de atacurile recente ale lui Donald Trump, Macron a subliniat, de asemenea, că Volodimir Zelenski a fost ales de un „sistem liber”, spre deosebire de Vladimir Putin. 

Şi „nimeni nu are dreptul să spună: Ucraina nu are dreptul de a adera la Uniunea Europeană, Ucraina nu are dreptul de a adera la NATO”, a insistat din nou Emmanuel Macron.

Preşedintele francez a mai indicat în live-ul său de pe platforma X că a vorbit în cursul serii de joi cu omologul său ucrainean pentru a-l informa cu privire la contactele sale cu partenerii europeni „care doresc să lucreze pentru o pace durabilă şi solidă pentru Ucraina” şi pentru „a-şi pregăti” călătoria la Washington.

În cadrul întâlnirii sale cu forţele politice de la Paris, preşedintele Macron a subliniat că a dorit să „tragă un semnal de alarmă” în faţa „eforturilor” care se profilează, întrucât Franţa va trebui „să-şi reviziteze opţiunile bugetare”.

Fără a intra în detalii, el i-a îndemnat pe europeni să-şi „mărească eforturile de război” în faţa „escaladării capacităţilor principalilor noştri adversari”.

Ar trebui Franţa, care îşi dedică aproximativ 2% din PIB apărării sale, să meargă mai departe şi să vizeze, la fel ca Polonia, un procent de 5%, aşa cum cere Donald Trump? – l-a întrebat un internaut. „Nu ştiu dacă 5% este cifra potrivită pentru Franţa, dar, în orice caz, va trebui să creştem” procentul pentru apărare, a răspuns Macron.

De asemenea, preşedintele francez a subliniat că nu are intenţia de a trimite trupe în Ucraina. „Ceea ce luăm în considerare este să trimitem forţe pentru a garanta pacea odată ce aceasta este negociată”, a spus el.

Acest punct este unul dintre merele discordiei cu liderii de partid, pe care Emmanuel Macron i-a primit timp de aproape patru ore la Palatul Elysee.

Opoziţia îl acuză pe Macron de „viziune foarte belicoasă”

În acest context, comunistul Fabien Roussel s-a declarat îngrijorat de faptul că Macron a sugerat că este nevoie să „ne pregătim pentru a putea continua să sprijinim Ucraina şi să fim alături de Ucraina din punct de vedere militar dacă Ucraina ar dori să continue războiul”.

Şi în extrema dreaptă a spectrului politic, Eric Ciotti a deplâns faptul că Franţa s-a angajat într-o „viziune foarte belicoasă”, ceea ce l-ar putea deranja pe Donald Trump.

Mulţi au fost însă de acord că Franţa trebuie să-şi facă auzită vocea în noul concert al naţiunilor impus de Donald Trump.

„Trebuie să avem un mesaj foarte clar (…) Europa va trebui să fie un pilon”, a declarat Marine Tondelier, din partea Les Ecologistes, care a făcut apel ca europenii să se bazeze doar pe ei înşişi. „Astăzi, vocile Franţei şi Europei sunt destul de izolate”, a răspuns Louis Aliot, din partea Adunării Naţionale (extrema dreaptă, fostul Front Naţional – n.r.).

La extrema stângă, Manuel Bompard a considerat interesant „să-l auzim pentru prima dată pe preşedinte folosind termenul de nealiniere” faţă de Statele Unite, dar a deplâns faptul că Alianţa Atlantică rămâne percepută ca „o obligaţie în viitoarea arhitectură de securitate” a Europei.