Emmanuel Macron consideră că regula europeană a deficitului de 3% este „depășită”

Regulile zonei euro, care limitează deficitul public al unei țări la 3% din PIB, sunt „depășite” pentru o Europă care trebuie să „accelereze” dacă nu vrea să „deraieze de pe autostradă”, a declarat Emmanuel Macron într-un interviu publicat vineri, 14 februarie, de Financial Times și citat de Le Figaro.

„Acest cadru financiar și monetar în care trăim este depășit”, a afirmat președintele francez pentru cotidianul economic britanic. „Acesta este momentul de accelerare și de execuție al Europei. Pentru că nu mai există nicio alegere. (…) După aceea, este deraierea de pe autostradă”, a insistat el.

Pactul de stabilitate și de creștere care leagă țările care folosesc euro ca monedă unică le impune să își limiteze deficitul public la 3%, cu excepția unor circumstanțe excepționale. Franța nu a respectat în mod cronic această cerință și face obiectul procedurii de deficit excesiv, care poate duce la sancțiuni europene în cazul în care nu revine pe calea cea bună până la termenul limită.

Deficitul public la 6% din PIB în Franța

În Franța, deficitul public a atins 5,5% din PIB în 2023 și aproximativ 6% în 2024, departe de plafonul european. Guvernul dorește să îl reducă la 5,4% în acest an și să scadă sub 3% în 2029, cu doi ani în urma previziunilor inițiale și cu mult în urma celorlalte țări din zona euro. „Este esențial să se respecte această traiectorie, altfel Franța va rămâne în urma partenerilor săi europeni”, a declarat Curtea de Conturi într-un raport publicat joi. „Derapajul deficitului public din ultimii doi ani înseamnă că Franța este cu spatele la zid”, a avertizat Curtea: “Orice întârziere suplimentară ar face ajustările esențiale și mai semnificative și mai dificile”.

În acest interviu acordat Financial Times, Emmanuel Macron pledează încă o dată pentru ca Uniunea Europeană să se doteze cu soluții de finanțare „inovatoare”, de exemplu cu noi împrumuturi comune, ca în timpul pandemiei Covid-19, pentru a investi în apărare, inteligență artificială sau tranziție energetică. În timp ce Germania se opune ferm acestui lucru, președintele francez a declarat că speră ca această poziție să se schimbe după alegerile parlamentare germane din 23 februarie, potrivit ziarului.

Șeful statului solicită, de asemenea, revizuirea anumitor reglementări ale UE pe care le consideră costisitoare și nerealiste, cum ar fi posibilele amenzi împotriva producătorilor auto care nu îndeplinesc cotele de vânzări pentru vehiculele electrice, pe care le califică drept „nebunești”.