Emmanuel Macron în Corsica: cum a devenit autonomia insulei o problemă-cheie în doar câteva luni pentru președintele Franței

În timp ce vizita prezidențială a fost justificată de aniversarea a 80 de ani de la eliberarea Corsicii, care fusese ocupată de armata germană, statutul Insulei Frumoase a apărut ca subiect inevitabil al vizitei de trei zile. Într-adevăr, din iulie 2022 și de la moartea în închisoare a lui Yvan Colonna (militant separatist condamnat pentru uciderea prefectului Claude Erignac în 1998), care a declanșat o mișcare de protest, un ciclu de discuții a fost pus în mișcare de către stat pentru a reflecta asupra cadrului instituțional pentru Corsica. Franceinfo face o retrospectivă a negocierilor din ultimele luni:

La începutul anului, președintele Macron s-a autoinvitat la reluarea negocierilor începute în iulie 2022. Șeful statului i-a asigurat pe aleșii corsicani că nu are „niciun tabu” sau „soluții prestabilite” în ceea ce privește viitorul instituțional al Corsicii. Potrivit Palatului Elysée, el se declară pregătit să includă orice modificări în proiectul său de reformă a Constituției, pe care a promis că o va face „după vară”. Aleșii corsicani și Ministerul de Interne urmau a fi invitați să facă o propunere înainte de 14 iulie.

Deși s-a declarat deschis la toate opțiunile prezentate de aleșii locali, de la autonomie la diferențiere, Emmanuel Macron a reiterat totuși cele două „linii roșii” ale sale: menținerea Corsicii „în cadrul Republicii” și „refuzul de a crea două categorii de cetățeni”, potrivit unor declarații care au fost ulterior reafirmate de ministrul de interne Gérald Darmanin.

Darmanin, un aliat al lui Macron provenit din rândul Republicanilor (centru-dreapta) și potențial candidat la președinție în 2027 când actualul șef al statului nu va mai avea drept de a candida, le ceruse aleșilor corsicani să prezinte „propunerile cele mai unanim posibil”.

Însă, la 5 iulie, după două zile de dezbateri, Adunarea Corsicii nu a reușit să se pună de acord asupra unei singure propuneri de modificare a statutului insulei. Reprezentanții aleși ai insulei au trimis două proiecte guvernului și lui Emmanuel Macron. Primul text, provenit din tabăra autonomistă majoritară, solicită „recunoașterea juridică a poporului corsican”, „un statut co-oficial pentru limba corsicană” și recunoașterea „legăturii dintre poporul corsican și teritoriul său” prin intermediul „statutului de rezident”. Acesta prevede ca Adunarea Corsicii să primească competențe legislative în toate domeniile, cu excepția celor legate de competențele suverane.

Limba corsicană face parte din grupul italo-roman și este apropiată dialectelor vorbite în centrul Italiei. Populația corsicană a depășit 350.000 de locuitori la o suprafață de 8.722 km pătrați.

Cel de-al doilea text, propus de opoziția de dreapta, solicită o simplă „putere de adaptare” a legilor franceze la specificul Corsicii, fără o gestionare autonomă a educației și a sănătății și fără transferuri fiscale.

La 13 și 14 septembrie, Darmanin s-a deplasat în Corsica pentru a pregăti vizita președintelui Macron. El a purtat discuții cu președintele autonomist al executivului corsican, Gilles Simeoni, înainte de a participa la o adunare generală a primarilor din insulă la Ajaccio (departamentul Corsica-de-Sud). Emmanuel Macron „va avea ocazia să vă vorbească vouă, corsicanilor, despre concluziile, poate provizorii, ale unui an de discuții instituționale”, le-a spus el primarilor.

„Dacă vor exista schimbări instituționale, nu este pentru a ne face pe plac. (…) Este pentru că noi considerăm în mod colectiv că, fără ele, nu putem îmbunătăți viața corsicanilor”, a insistat Darmanin. El a continuat spunând că această evoluție ar putea merge „până la a face norma”, cu alte cuvinte a da o mai mare putere legislativă Adunării Corsicane, „ceea ce unii numesc autonomie”. Acest nou cadru ar necesita o revizuire a Constituției, o opțiune la care Emmanuel Macron s-a declarat deschis în februarie, dar care ar trebui să fie aprobată de trei cincimi din parlamentarii francezi reuniți în Congres. Constituția Franței prevede că Republica este unică și indivizibilă.

Darmanin nu a dorit să comenteze conținutul discuțiilor în urma întâlnirii sale cu Gilles Simeoni. Cu toate acestea, Simeoni a ieșit de la întâlnire convins că „principiul unui statut autonom” a fost acceptat în mintea ministrului de interne. „Tot ce rămâne acum (…) este să auzim și să ascultăm ce are de spus președintele Republicii” și să „dăm un conținut concret acestei noțiuni de autonomie”, a adăugat el. O chestiune vastă pe care pe care Macron nu o va putea evita.