#EnemyOfNone – Contraofensivă a presei americane împotriva lui Trump: Peste 350 de ziare din SUA au ripostat după înmulțirea atacurilor președintelui la adresa mass-media

„Jurnaliştii nu sunt inamici”: certate de preşedintele Donald Trump, peste 350 ziare americane au replicat joi într-o manieră concertată, publicând editoriale în care au susţinut importanţa libertăţii presei, în urma unui apel lansat de către Boston Globe la declanşarea unei campanii în acest sens la nivel naţional, informează AFP şi DPA, citate de Agerpres.

Condusă de Boston Globe, sub hashtag-ul #EnemyOfNone, peste 200 de grupuri de presă au ripostat după înmulţirea atacurilor din partea preşedintelui american la adresa mass-media, acesta calificând frecvent drept „Fake news” orice media care publică informaţii ce îi displac.

De asemenea, Donald Trump nu ezită să trateze marile canale media drept „inamice” sau „inamice ale poporului”.

„Avem astăzi în Statele Unite un preşedinte care a creat o mantra că orice canal media care nu susţine în mod deschis politica actualei administraţii este ‘duşman al poporului’ „, scrie Globe în editorialul său de joi.

„Este una dintre numeroasele minciuni propagate de preşedintele nostru, ca de un şarlatan de altădată, care arunca praf sau ‘apă magică’ asupra unei mulţimi pline de speranţă”, continuă prestigiosul cotidian.

Potrivit Globe, această atitudine a lui Trump faţă de media încurajează lideri forte precum rusul Vladimir Putin sau turcul Recep Tayyip Erdogan să-i trateze pe jurnalişti drept inamici.

New York Times, ţintă frecventă a invectivelor prezidenţiale, a publicat un scurt editorial sub un titlu cu majuscule „PRESA LIBERĂ ARE NEVOIE DE DUMNEAVOASTRĂ”, amintind că poporul are dreptul să critice presa.

„Dar a insista asupra faptului că adevărurile care vă displac sunt ‘fake news’ este periculos pentru democraţie”, scrie Times.

Alte canale media din SUA şi-au apărat rolul, care constă – potrivit unora – să facă să fie economisit timpul contribuabilului.

„Jurnaliştii acoperă reuniuni plicticoase ale guvernului şi descifrează formulele de finanţare ale şcolii publice pentru ca dumneavoastră să nu trebuiască s-o faceţi”, subliniază astfel Arizona Daily Star. „Aceasta nu este astfel la fel de fundamental ca Primul amendament, dar poate ajuta”.

Editorialul publicat de The New York Times (sursa Rador, traducere Andrei Suba):

În 1787, anul adoptării Constituției, Thomas Jefferson i-a trimis o scrisoare faimoasă unui amic: „Dacă mi-ar fi revenit mie să decid dacă ar trebui să avem fie un guvern fără ziare, fie ziare fără un guvern, nu aș ezita nici o clipă s-o prefer pe ultima.”

Sau cel puțin așa gândea el înainte de a deveni președinte. 20 de ani mai târziu, după ce îndurase monitorizarea presei din interiorul Casei Albe, el era mai puțin convins de valoarea ei. „Acum nu mai poți crede nimic din ce vezi în ziare”, scria el. „Adevărul însuși devine suspicios prin aceea că este pus în acel vehicul alterat.”

Disconfortul lui Jefferson era, și rămâne și acum, de înțeles. A transmite știri într-o societatea deschisă e o activitate care implică și conflict. Disconfortul lui exemplifică totodată necesitatea dreptului la a cărui consfințire a contribuit și el. Pe baza propriei experiențe, părinții fondatori credeau că un public bine informat este cel mai bine înzestrat pentru a stârpi corupția și, pe termen lung, pentru a promova libertatea și dreptatea.

„Discuția publică este o datorie politică”, a afirmat Curtea Supremă în 1964. Acea discuție trebuie să fie „dezinhibată, robustă și larg deschisă” și „poate foarte bine să includă atacuri vehemente, caustice și uneori neplăcut de dure la adresa guvernului și funcționarilor publici”.

În 2018 unele dintre cele mai nocive atacuri vin de la membri ai guvernului. A critica presa de știri – pentru că minimalizează ori exagerează știri sau pentru că greșește ceva – este perfect corect. Reporterii și redactorii de știri sunt și ei oameni și fac greșeli. A-i corecta este esența muncii noastre. Dar a insista că adevărurile care nu-ți plac sunt „știri false” e periculos pentru sângele vital al democrației. Iar a-i numi pe jurnaliști „dușmani ai poporului” este periculos, punct.

Acestea atacuri împotriva presei sunt mai cu seamă primejdioase pentru jurnaliștii din țări cu un stat de drept mai slab și pentru cei de la publicațiile mai mici din SUA, care sunt oricum presați de criza economică din sectorul lor de activitate. Și cu toate acestea, jurnaliștii acelor ziare continuă să facă munca dificilă de a pune întrebări și a scrie articole despre subiecte despre care astfel n-ați fi auzit. Luați de exemplu The San Luis Obispo Tribune, care a scris despre moartea unui deținut ce stătuse legat 46 de ore încontinuu în închisoare. Articolul a forțat comitatul să-și modifice regulile privind tratamentul deținuților bolnavi psihic.

Răspunzând apelului lansat săptămâna trecută de The Boston Globe, The Times se alătură sutelor de ziare, de la cotidianele din marile zone metropolitane și până la mici săptămânale locale, pentru a le aminti cititorilor care este importanța presei libere din America. Aceste editoriale, din care v-am prezentat și fragmente, afirmă împreună o instituție americană fundamentală.

Dacă nu ați făcut-o deja, vă rugăm să vă abonați la ziarul vostru local. Lăudați-l atunci când considerați că a făcut o treabă bună și criticați-l atunci când credeți că ar putea să facă mai mult. Suntem cu toții împreună implicați în asta.

https://www.g4media.ro/viorica-dancila-i-a-scris-presedintelui-comisiei-europene-despre-protestele-din-10-august-se-plange-de-o-incercare-de-inlaturare-pe-cale-violenta-a-guvernului-si-da-vina-pe-klaus-iohannis.html