Energie: Summit de criză al UE pe fondul tensiunilor franco-germane

Liderii UE se întâlnesc joi și vineri la Bruxelles pentru a încerca să depășească diviziunile și să găsească, în sfârșit, un răspuns comun la creșterea prețurilor la energie, pe fondul dezacordurilor dintre Paris și Berlin, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

Războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei au provocat un șoc în ceea ce privește prețurile la petrol, gaze și electricitate. Dar, din februarie, Europa a reacționat lent, slăbită de interesele divergente ale țărilor membre.

Cuplul franco-german, forța motrice a cooperării europene, pare să fie în impas. O reuniune a miniștrilor celor două țări, programată pentru 26 octombrie la Fontainebleau (Franța), a fost amânată pentru luna ianuarie.

La sosirea sa la Bruxelles, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că este hotărât să păstreze „prietenia și alianța” cu Germania. „Avem mult de lucru în fața noastră”, a spus el, referindu-se la viitorul summit, înainte de o discuție tête-à-tête cu cancelarul german Olaf Scholz, la începutul după-amiezii.

Acest summit este „cel mai important din ultimul timp”, a avertizat săptămâna aceasta premierul belgian Alexander De Croo. Dacă nu va avea ca rezultat „un semnal politic clar că avem voința de a nu mai tolera prețurile ridicate la gaze”, va fi „un eșec al Europei”, a spus el.

Situația este însă urgentă, mii de companii europene temându-se pentru supraviețuirea lor, amenințate de concurența din Statele Unite sau din Asia, unde prețurile au rămas mai rezonabile. În Germania și Franța, demonstrațiile au reunit mii de oameni împotriva costului ridicat al vieții.

Mai mulți diplomați se așteaptă la discuții foarte lungi între cei 27 de șefi de stat și de guvern.

Într-un interviu acordat AFP, ministrul spaniol pentru tranziție ecologică, Teresa Ribera, a criticat deschis activitatea Comisiei Europene.

„Propunerile sunt încă puțin timide: lipsesc încă măsuri concrete în marea majoritate a problemelor. A existat un efort real în ultimul an (…), dar este frustrant să vedem cât de lentă și laborioasă este reacția Europei la provocarea cu care ne confruntăm”, a spus ea.

La ultimul summit de la Praga, la începutul lunii octombrie, mai mulți lideri au certat-o pe președinta germană a executivului UE, Ursula von der Leyen. Șeful guvernului polonez, Mateusz Morawiecki, a acuzat-o că reprezintă interesele germane. „Șapte luni de întârziere valorează cât o recesiune”, a declarat italianul Mario Draghi, potrivit AFP.

”Mai repede”

Însă președintele Comisiei se confruntă cu dezacorduri între cele 27 de state membre, fiecare dintre acestea având propriul mix energetic, unele dintre ele bazându-se pe energia nucleară, iar altele pe gaz sau chiar pe cărbune pentru a-și produce energia electrică.

Aceștia sunt împărțiți, în special, în ceea ce privește problema plafonării prețului la gazul utilizat pentru producerea de energie electrică. Un sistem de acest tip este deja în vigoare în Spania și Portugalia, unde a contribuit la scăderea prețurilor.

Mai multe țări, inclusiv Franța, solicită ca acest așa-numit mecanism „iberic” să fie extins la întreaga UE.

Cu toate acestea, Germania se opune, la fel ca și mai multe țări nordice, inclusiv Danemarca și Olanda, care sunt reticente în a permite intervenția statului pe piețe.

Berlinul consideră că scăderea artificială a prețului la gaz ar submina obiectivul de sobrietate energetică prin încurajarea unui consum mai mare.

Cu toate acestea, un proiect de concluzii ale reuniunii la nivel înalt a solicitat Comisiei să pregătească o propunere pentru un astfel de instrument. „Modelul iberic merită să fie studiat. Rămân întrebări, dar nu vreau să las nicio pistă neexplorată”, a declarat miercuri von der Leyen.

Este exclus un plafon al prețului importurilor. Stabilirea unui preț maxim „implică întotdeauna riscul ca producătorii să își vândă apoi gazele în altă parte și ca noi, europenii, să ne trezim cu mai puțin gaz în loc de mai mult”, a declarat Olaf Scholz în Bundestag.

von der Leyen a detaliat în această săptămână și alte propuneri: achiziții comune de gaze, noi reguli pentru a încerca să impună împărțirea gazelor în Europa pentru a ajuta țările cu cele mai mari probleme sau o reformă a indicelui pieței de gaze TTF (bursa europeană a gazelor), care este folosit ca referință în tranzacțiile operatorilor.

„S-au înregistrat multe progrese, dar nu s-a făcut niciun progres fundamental”, a declarat un diplomat european. „Prioritățile diferă: Germania acordă prioritate securității aprovizionării, deoarece își poate permite prețuri ridicate, dar multe țări nu își pot permite aceste costuri”.