Epidemia de inconștiență. Suntem pe cont propriu

În ziua recordului de infectări înregistrat de la începutul epidemiei de coronavirus (555 de cazuri în 24 de ore), președintele Klaus Iohannis, premierul Ludovic Orban și ministrul sănătății, Nelu Tătaru, s-au prezentat public ca niște fini analiști ai fenomenului, contemplativi, nu ca oameni de stat cu funcții înalte și putere de decizie.

Cu fețe descompuse de îngrijorare, cu toții au constatat și analizat creșterea alarmantă a infectărilor, au făcut recomandări politicoase către cetățeni să poarte mască, să se spele pe mâini și le-au atras atenția că virusul merge și el la mare și la munte.

Toți trei au descris cu mare precizie situația teribilă în care a ajuns România, dar n-au anunțat nici o măsură, limitându-se la sugestia că dacă epidemia va evolua ar fi posibile noi restricții.

”Suntem într-un moment de cumpănă” (Orban), ”Suntem într-o situație foarte complicată (…) Nu lăsați garda jos, este în joc viața voastră și viața celor dragi vouă” (Iohannis), ”Vom avea o creștere, dar nu exponențială, ci progresivă, a numărului de cazuri” (Tătaru).

Cu toate acestea, ministrul Sănătății a declarat că nu se impune încă decretarea stării de urgență, deși n-a explicat de ce, din moment ce pentru mai puține cazuri am avut stare de urgență. Șeful statului s-a declarat la rândul său optimist că alegerile pot fi organizate în septembrie, cu toate că, la cum arată lucrurile azi, după experiențele Franței și Serbiei, ar fi un act de inconștiență curată, garanția unui nou val de infectări.

• Cel mai clar a fost premierul Ludovic Orban: ”Guvernul nu vrea să reinstituie nicio restricție, nu dorește să ia nicio măsură care să afecteze negativ economia, pentru că și așa economia a fost afectată grav de epidemie. Dimpotrivă, am pus la punct un plan economic care să asigure o revenire cât mai rapidă a economiei la normalitate. Obiectivul nostru e să apărăm companiile și angajații. Nu ne dorim să luăm nici o măsură care să afecteze negativ viața românilor. Pe de altă parte, spun clar că dacă va fi nevoie vom lua orice măsura se va impune, pentru că punem pe primul plan sănătatea și viața românilor”.

O declarație cel puțin bizară din moment ce avem județe unde numărul de infectări crește alarmant și ar trebui intervenit măcar local, avem focare de infecție în Ploiești, Slobozia sau Timișoara, pe Valea Prahovei, locuri și zone care ar trebui izolate. Vedem în zonele turistice și nu numai zeci de cazuri de nerespectare a distanțării sociale fără intervențiile ferme din trecut.

Scuza că autoritățile nu pot interveni eficient până când Parlamentul va vota legea care să permită izolarea și carantiarea cetățenilor este doar parțial valabilă. Legea în baza căreia s-a declarat starea de alertă n-a picat la Curte, este valabilă, în vigoare și oferă destule pârghii de intervenție, inclusiv carantinarea unor localități sau zone, dacă este nevoie. Iar toate datele din teren arată că în unele județe nu mai poate fi amânată o intervenție fermă.

Autoritățile române lansează apeluri disperate la populație să nu lase garda jos, deși ele însele par să fi abandonat lupta cu coronavirusul. Explicația este la îndemâna oricui: se apropie alegerile locale. Niciun primar, niciun șef de consiliu județean nu-și dorește noi restricții, izolări și carantinări în orașul sau județul lui.

Apoi, valul de negaționiști, de conspiraționiști și de covido-sceptici s-a umflat, a făcut masă critică. Politicienii se tem să-l mai înfrunte deschis, se tem de o reacție violentă de respingere a restricțiilor cum se întâmplă la Belgrad. Cu maximă inconștiență și iresponsabilitate, liderii PSD, Pro România și ALDE le-au cântat în strună  tuturor conspiraționiștilor și negaționiștilor, ridicând și mai tare acest val periculos de scepticism și relaxare.

În fine, presiunea economică. Iarăși subliniez, guvernul Orban se află în fața unei alegeri imposibile. Să continue adoparea unor noi măsuri de relaxare, în răspăr cu evoluțiile din teren, pentru a nu omorî de tot mediul de afaceri sau să impună noi restricții pentru a evita o catastrofă sanitară?

Personal, ca simplu plătitor de taxe și impozite, mă simt abandonat de autorități într-un moment dificil, în care ele ar fi trebuit să intervină cu mai mult curaj și asumare.  Azi, suntem pe cont propriu, fiecare se ferește cum poate de pericol. Concesiile majore făcute azi publicului, abandonul luptei cu epidemia, se vor întoarce împotriva guvernului și împotriva politicienilor care au minimalizat mereu pericolul, încurajând actele de nesupunere sau alimentând teoriile conspirației.

Vom plăti scump epidemia de inconștiență răspândită acum de sus până jos. Peste câteva săptămâni, dacă sistemul medical, deja în stare critică, va ceda în fața valului de infectări, dacă România, aflată deja în topul țărilor europene cu cele mai numeroase cazuri de infectări pe zi, va ajunge izolată în UE, dacă numărul deceselor, oricum mare, ne va alunga din nou în case, va trebui să facem inventarul precis al celor care au aruncat țara în aer.

PS: Discursul președintelui Klaus Iohannis de joi,  ziua în care s-a înregistrat un nou record de infectări (614 cazuri), a părut rupt de realitate. Șeful statului a vorbit despre succesul înregistrat în perioada stării de urgență, despre legile slabe moștenite care au trebuit reparate din mers, despre orice altceva numai despre realitatea crunta la zi nu. N-a propus soluții, măsuri, n-a vorbit despre ce ar trebuit făcut acum, azi, imediat. Încă o dovadă a abandonului în lupta dificilă cu coronavirusul din calcule pur electorale.