Epidemie de tuse convulsivă în Croația/ Experţii arată cu degetul spre activiştii anti-vaccin şi imunitatea mai scăzută din cauza izolării din timpul pandemiei

Croaţia a fost afectată de o epidemie foarte gravă de tuse convulsivă, cu peste 1.000 de cazuri de la începutul anului, faţă de câteva zeci de cazuri de obicei. Iar experţii arată cu degetul spre activiştii anti-vaccin şi imunitatea mai scăzută din cauza izolării, informează AFP, citată de Agerpres.

Peste 1.100 de cazuri de această infecţie respiratorie gravă au fost înregistrate de la începutul anului, dintre care peste 700 din septembrie, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Sănătate Publică (HZJZ).

Între 2017 şi 2021 s-a înregistrat o medie de 50 de cazuri de tuse convulsivă pe an, potrivit aceleiaşi surse.

„În acest an, numărul de bolnavi este cel mai mare din ultimii zece ani”, a precizat institutul într-un răspuns pentru AFP.

„Este vorba de epidemia unei boli foarte contagioase, care poate fi foarte periculoasă pentru nou-născuţi şi sugari, chiar fatală”, a adăugat acesta.

Cel mai mare număr de cazuri a fost înregistrat la Zagreb şi în regiunea oraşului Split, din sudul ţării, în special în rândul copiilor cu vârsta de 6 până la 14 ani.

În Croaţia, copiii trebuie vaccinaţi împotriva a 11 boli, inclusiv tusea convulsivă. Anul trecut, 92% dintre copii au primit prima doză de vaccin, însă această rată scade la 88% pentru doza de rapel – recomandată înainte de vârsta de 7 ani – şi variază semnificativ între regiuni, de la 68% la 96%.

Mai mulţi experţi explică această scădere prin amploarea luată de mişcările „anti-vax” de pe reţelele sociale, unde circulă afirmaţii eronate despre pericolul vaccinurilor.

„Pe reţelele sociale s-a semănat panica. Această tendinţă s-a accelerat după pandemia de coronavirus”, a declarat recent Zeljka Karin, responsabilă în cadrul Institutului de Sănătate Publică din regiunea Split.

Experţii explică, de asemenea, creşterea numărului de cazuri de tuse convulsivă printr-o reducere generală a imunităţii naturale a populaţiei – dobândită prin expunerea la boli – din cauza măsurilor de izolare din timpul pandemiei de COVID-19.